Față de celelalte prevederi ale HCNSU nr. 1/2022 care au fost preluate în hotărârea de Guvern ce a vizat prelungirea stării de alertă din ianuarie până în 6 februarie - HG 34/2022 -, recomandarea de mai sus nu s-a regăsit în actul normativ semnat de Executiv. Mai mult, nici prevederile art. 3 din hotărârea CNSU nu stabileau că acestea vor fi oficializate ca atare, prin publicarea în Monitorul Oficial, ce ar fi determinat obligații pentru acest tip de angajatori, ci că "măsurile propuse (...) produc efecte doar în situația aprobării lor prin acte normative ale Guvenrului sau, după caz, ale conducătorilor ministerelor sau organelor administrației publice centrale".
Informația este confirmată și printr-un răspuns primit de avocatnet.ro din partea DSU în care scrie că: "Prevederile art. 4 din HCNSU nr. 1/2022 (cel referitor la testarea săptămânală a angajaților din infrastructurile critice, n.red.) sunt cu titlul de recomandare, implementarea acestora fiind lăsată la aprecierea conducătorilor instituțiilor în cauză".
Reamintim că angajatorii, indiferent de domeniul de activitate, pot solicita salariaților efectuarea de teste periodice pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, însă doar dacă firma este cea care suportă cheltuielile aferente.
Potrivit unor declarații făcute de Raed Arafat, șeful DSU, la briefing-ul de presă din 5 ianuarie, hotărârea CNSU ar fi suficientă pentru ca firmele care activează în aceste sectoarele încadrate ca fiind de infrastructură critică, indiferent că sunt deținute de stat sau sunt private, să emită o decizie internă privind testarea săptămânală a anajaților.
"În hotărâre a apărut o prevedere pentru infrastructura critică și această prevedere permite sau dă bază administratorilor structurii critice și infrastructurilor critice să emită niște decizii în interiorul structurilor lor în care să impună și testare și măști FFP2 în zonele aglomerate. Asta înseamnă birouri cu mai multe persoane, săli de ședință. (...) Nu avem certificat care să spună angajatorului sau angajatului că cel care vine la lucru trebuie să fie vaccinat, testat sau trecut prin boală - aşa că rămâne o chestiune care este o recomandare, pentru că nu poţi să forţezi, dar se poate, la nivelul unei instituţii, să se înţeleagă cu angajaţii şi să facă acest lucru. Nu putem să o forţăm, pentru că nu avem legal forţată treaba asta, dar devine importantă pentru infrastructura critică, pentru că, vă dau un exemplu, te duci la centrala nucleară, ai un număr mic de oameni cu mare experienţă, se îmbolnăvesc jumătate din ei şi deja nu mai are cine să lucreze acolo. Deci, asta înseamnă că trebuie să te protejezi la maximum. Nu poţi reduce riscul la zero, dar poţi să îl reduci semnificativ dacă aplici anumite măsuri suplimentare", a declarat Raed Arafat la acea vreme.
Potrivit Anexei 1 a OUG 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice următoarele sectoare și subsectoare sunt încadrate în infrastructuri critice:
- energetic:
- energie electrică, inclusiv nuclear-electrică - capacităţi şi instalaţii pentru producere, depozitare/stocare, reţele de distribuţie şi transport;
- petrol şi derivate petroliere - capacităţi şi instalaţii pentru extracţie/producţie, rafinare, tratare, depozitare/stocare, distribuţie şi transport prin conducte, terminale;
- gaze naturale şi derivate din gaze naturale - capacităţi şi instalaţii pentru extracţie/producţie, rafinare, tratare, depozitare/stocare, distribuţie şi transport prin conducte, terminale;
- resurse minerale.
- tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor:
- sistemele, reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice;
- sisteme de prelucrare, procesare şi stocare a datelor, inclusiv a serviciilor publice electronice;
- infrastructuri de securitate informatică;
- sistemele şi reţelele de comunicaţii pentru cifrul de stat;
- infrastructuri de emisie radio-tv;
- servicii poştale la nivel naţional.
- apă, păduri şi mediu:
- furnizarea de apă potabilă şi canalizare;
- controlul calitativ şi cantitativ al apei;
- potecţia mediului înconjurător;
- prtecţia fondului forestier şi cinegetic.
- alimentaţie şi agricultură: producţia şi furnizarea de hrană, asigurarea securităţii şi siguranţei alimentelor;
- sănătate:
- asistenţa medicală şi spitalicească;
- medicamente, seruri, vaccinuri, produse farmaceutice;
- biolaboratoare şi bioagenţi;
- servicii de urgenţă medicală şi transport sanitar.
- securitate naţională:
- apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţă naţională;
- frontiere, migraţie şi azil;
- industria naţională de securitate, capacităţi şi instalaţii de producţie şi depozitare;
- situaţii de urgenţă;
- justiţie şi penitenciare.
- administraţie publică;
- transporturi: rutier, feroviar, aerian și naval;
- industrie:
- producţia, procesarea, depozitarea şi utilizarea substanţelor chimice şi materialelor nucleare şi radioactive;
- conductele de produse/substanţe chimice periculoase.
- spaţiu şi cercetare:
- spaţiul cosmic;
- cercetare.
- financiar-bancar:
- taxe şi impozite;
- asigurări;
- bănci;
- bursa de valori;
- trezorerie şi sisteme de plăţi.
- cultură şi patrimoniu cultural naţional:
- instituţii publice de cultură;
- protejarea patrimoniului cultural naţional.