Codul muncii ar trebui modificat până la 1 august. Totuși, România riscă să transpună cu întârziere directiva ce va aduce schimbările

Directiva europeană nr. 1.152/2019, ce trebuie transpusă în legislația internă de statele membre ale Uniunii Europene, introduce următoarele mențiuni:

• obligații pentru angajatori de a furniza în scris mai multe informații (decât în prezent) despre raporturile de muncă, cum ar fi denumirea, gradul, felul muncii sau categoria activității profesionale;
• stabilirea unei perioade de probă ce nu poate depăși șase luni (în prezent, Codul muncii prevede intervale de probă de 90 și 120 de zile), iar această perioadă să poată fi prelungită, în mod excepțional, dacă lucrătorul a absentat, de boală sau concediu de odihnă, în acest interval;
• reglementări legate de minima previzibilitate a muncii pentru cei cu program imprevizibil și dreptul salariatului de a refuza o sarcină, fără consecințe, dacă nu a fost înștiințat din timp despre modificarea de program.

Prevederile directivei sunt mai ample, însă o parte din ele se regăsesc deja în legislația muncii din România.

Se pare că termenul de transpunere, prevăzut de directivă ca fiind 1 august 2022, nu are șanse să fie atins de autoritățile române. Guvernul a anunțat, în februarie, prin planul legislativ pentru acest an, un proiect de lege pentru modificarea Codului muncii pentru transpunerea acestei directive, fiind înaintată luna aprilie ca termen de prezentare în ședință a Executivului. Până în acest moment, niciun astfel de proiect de lege nu a pus în dezbatere publică.

Dacă un astfel de proiect de lege nu este adoptat de Guvern și înaintat Parlamentului în următoarele zile este posibil ca el să nu poate fi dezbătut de parlamentari, chiar dacă se instituie procedura de urgență. Această sesiune parlamentară ar trebui să se încheie pe final de iunie, urmând ca din septembrie parlamentarii să revină la posturile lor.

Există și varianta ca Guvernul să se răzgândească și transpună directiva printr-un OUG, nu proiect de lege, dar are timp la dispoziție tot până la vacanța parlamentară. Pe durata vacanței, Guvernul va putea emite doar ordonanțe simple, iar, după cum reiese din proiectul de lege privind abilitatea Guvernului de a emite acte normative în acest răstimp, domeniul muncii nu se numără printre cele vizate.

Drept urmare, este foarte posibil ca și această transpunere a unei directive să se facă cu mare întârziere, la fel cum se întâmplă cu Directiva Whistleblowers, care trebuia transpunsă în decembrie și nici până acum nu a fost votat de camera decizională a deputaților proiectul de lege ce conține aceste prevederi.