Inspecția fiscală în 2023: Principalele reguli de care ar trebui să știe firmele

Fără a insista prea mult asupra noutăților punctuale aduse de OUG 188/2022, pe care le-am detaliat separat în sinteza de aici, iată principalele coordonate ale inspecțiilor fiscale, așa cum sunt prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Ce și cum se verifică

Inspecția fiscală este de departe cel mai important și complex tip de control fiscal ce poate fi derulat de ANAF.

„Inspecția fiscală reprezintă activitatea ce are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor în legătură cu stabilirea obligațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor, respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente, stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale”, este explicat în actul normativ.

În cadrul inspecției fiscale, personalul de control poate derula o multitudine de activități, dintre care amintim:

• verificarea concordanței dintre datele din declarațiile fiscale cu cele din evidența contabilă și fiscală a contribuabilului, inclusiv din fișierul standard de control fiscal;
• analiza și evaluarea informațiilor fiscale, în vederea confruntării declarațiilor fiscale cu informațiile proprii sau din alte surse și, după caz, a descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legislației fiscale;
• verificarea locurilor unde se realizează activități generatoare de venituri impozabile ori unde se află bunurile impozabile;
• stabilirea bazei de impozitare, a diferențelor datorate în plus sau în minus, după caz, față de obligația fiscală principală declarată de către contribuabil și/sau stabilită de organul fiscal;
• sancționarea potrivit legii a faptelor reprezentând încălcări ale legislației fiscale și contabile constatate și dispunerea de măsuri pentru prevenirea și combaterea abaterilor de la prevederile legislației fiscale și contabile.

Inspecțiile fiscale pot fi, în baza analizei de risc, fie parțiale (verificarea îndeplinirii unei singure obligații sau a mai multor obligații fiscale pentru o perioadă anume), fie generale (verificarea îndeplinirii tuturor obligațiilor fiscale pentru o perioadă anume). Iar, ca metode, inspectorii pot face o inspecție prin sondaj, o inspecție exhaustivă sau o inspecție electronică.

Atenție: Inspecția fiscală poate fi făcută o singură dată pentru fiecare tip de creanță fiscală și pentru fiecare perioadă supusă impozitării.

Etapa preliminară ce poate decide declanșarea efectivă a inspecției

Conform regulilor actualizate ale inspecției fiscale, în curând vom vedea că se acordă o importanță sporită conformării voluntare. De ce? Pentru că a apărut ideea de notificare de conformare, ce se poate trimite înainte de declanșarea controlului în sine.

Concret, ANAF trimite o notificare în care prezintă riscurile fiscale pe care le-a identificat la o firmă și în care scrie că se dau 30 de zile pentru clarificarea sau corectarea situației.

„Pentru contribuabilii/plătitorii prezumtivi a fi selectați pentru efectuarea inspecției fiscale, organul de inspecție fiscală transmite acestora, în scris, o notificare de conformare cu privire la riscurile fiscale identificate în scopul reanalizării de către aceștia a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale. Prin notificare se comunică contribuabilului/plătitorului că în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării are posibilitatea să depună sau să corecteze declarațiile fiscale. Până la expirarea acestui termen, organul de inspecție fiscală nu întreprinde nicio acțiune în vederea selectării pentru efectuarea inspecției fiscale”, scrie în Cod.

Dacă lucrurile se rezolvă în cele 30 de zile, inspectorii ANAF pot decide să nu înceapă inspecția fiscală. Dacă nu se rezolvă, atunci inspecția poate să demareze. Momentan, însă, etapa de conformare voluntară nu poate fi aplicată în lipsa unui ordin ANAF, care urmează să fie oficializat în viitorul apropiat.

Declanșarea inspecției și locul derulării sale

Înainte de desfășurarea efectivă a inspecției fiscale, contribuabilul trebuie anunțat despre control prin avizul de inspecție fiscală. Avizul se comunică cu 30 de zile înainte, pentru marii contribuabili, sau cu 15 zile înainte, pentru celelalte categorii de contribuabili.

Notabil este că inclusiv prin acest aviz se dă posibilitatea contribuabilului de a clarifica sau corecta situația pentru care autoritățile consideră că e nevoie de control. Astfel, firmele au un răgaz suplimentar de 15 sau 30 de zile pentru a se conforma voluntar.

Mai nou, cel puțin teoretic, inspecțiile se derulează în principal la sediul ANAF. Numai prin excepție se mai derulează acestea la sediul firmei sau în alt loc stabilit de comun acord. Ba chiar inspecția se poate derula direct în birourile ANAF și fără a mai chema un reprezentant al contribuabilului.

„Inspecția fiscală se desfășoară, de regulă, la sediul organului de inspecție fiscală. Din inițiativa organului de inspecție fiscală sau la solicitarea motivată a contribuabilului/plătitorului, inspecția fiscală se poate desfășura în spațiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului. (...)

În cazul în care inspecția fiscală se desfășoară în spațiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului, aceasta se realizează, de regulă, în timpul programului de lucru al contribuabilului/plătitorului. Inspecția fiscală se poate desfășura și în afara programului de lucru al contribuabilului/plătitorului, cu acordul scris al acestuia și cu aprobarea conducătorului organului de inspecție fiscală. În cazul în care inspecția fiscală se desfășoară la sediul organului fiscal, aceasta se realizează în timpul programului de lucru al organului fiscal. Inspecția fiscală se poate desfășura și în afara programului de lucru al organului fiscal, dacă nu este necesară prezența contribuabilului/plătitorului, cu aprobarea conducătorului organului de inspecție fiscală”, scrie în actul normativ citat.

Regulile de bază

Indiferent unde se derulează o inspecție fiscală, personalul ANAF este obligat să se legitimeze la începerea verificărilor. Iar dacă inspecția se face la sediul contribuabilului, este nevoie de completarea registrului unic de control. Pe toată durata inspecției, contribuabilul are dreptul la asistență de specialitate sau juridică.

Fiecare control are o durată stabilită de organul de inspecție fiscală, însă trebuie precizat că aceasta poate fi de cel mult 180 de zile, pentru contribuabilii mari și cei cu sedii secundare, 90 de zile, pentru contribuabilii mijlocii, sau 45 de zile, pentru restul contribuabililor.

„În cazul în care inspecția fiscală nu se finalizează într-o perioadă reprezentând dublul perioadei prevăzute (...) în care nu se includ perioadele de suspendare legală a inspecției fiscale, inspecția fiscală încetează, fără a se emite raport de inspecție fiscală și decizie de impunere sau decizie de nemodificare a bazei de impunere”, dispune Codul.

Suspendarea inspecției poate să intervină în mai multe situații - de exemplu, pentru efectuarea unei expertize, pentru solicitarea de informații sau documente de la autorități, instituții ori terți, inclusiv de la autorități fiscale din alte state, în legătură cu obiectul inspecției fiscale sau chiar la cererea justificată a contribuabilului. Decizia, în acest sens, însă, este luată de conducătorul inspecției fiscale.

Atunci când se ajunge la finalul controlului, contribuabilul primește un proiect al raportului de inspecție fiscală, față de care se poate exprima un punct de vedere. În același timp, se stabilesc data și locul discuției finale dintre inspectorii ANAF și contribuabil.

„Raportul de inspecție fiscală se întocmește la finalizarea inspecției fiscale și cuprinde constatările în legătură cu toate perioadele și toate obligațiile fiscale înscrise în Avizul de inspecție fiscală, precum și în legătură cu alte obligații prevăzute de legislația fiscală și contabilă ce au făcut obiectul verificării. În cazul în care contribuabilul/plătitorul și-a exercitat dreptul prevăzut (...), raportul de inspecție fiscală cuprinde și opinia organului de inspecție fiscală, motivată în drept și în fapt, cu privire la punctul de vedere exprimat de contribuabil/plătitor”, este explicat în Codul de procedură fiscală.

Așa cum reiese din actul normativ, pentru fiecare perioadă și obligație fiscală ce au făcut obiectul constatărilor, raportul de inspecție fiscală stă la baza emiterii:

• deciziei de impunere, pentru diferențe în plus sau în minus de obligații fiscale principale aferente diferențelor de baze de impozitare;
• deciziei de nemodificare a bazelor de impozitare, dacă nu se constată diferențe ale bazelor de impozitare și respectiv de obligații fiscale principale;
• deciziei de modificare a bazelor de impozitare, dacă se constată diferențe ale bazelor de impozitare, dar fără stabilirea de diferențe de obligații fiscale principale.

Indiferent despre ce decizie e vorba, aceasta se emite în maximum 25 de zile lucrătoare de la încheierea inspecției fiscale și apoi se comunică celui care a fost verificat.

Context și bază legală. Prin modificările aduse de OUG 188/2022, Guvernul a schimbat semnificativ regulile inspecțiilor fiscale, pregătind terenul pentru digitalizarea lor și pentru noua paradigmă așteptată din 2026. Baza legală este reprezentată de articolele 113 - 133 din Codul de procedură fiscală, după actualizarea acestui act normativ prin OUG 188/2022 (ordonanța e aplicabilă din 29 decembrie 2022).