Paradox: Salariul minim diferențiat din agroalimentar a ajuns mai mic decât minimul pe țară. Augustin Zegrean: Problema NU poate ajunge pe masa CCR

Din iunie 2022, salariații din sectorul agroalimentar primesc un salariu minim brut diferențiat de 3.000 de lei (detalii găsiți aici). Mai exact, Legea 135/2022 conferea anul trecut acestei categorii de angajați un venit minim mai mare decât al lucrătorilor ce activau pe salariul minim brut pe țară, care aveau 2.550 de lei. În ianuarie 2023, salariul minim pe țară a crescut la 3.000 de lei, însă salariații din agroalimentar au rămas la același nivel salarial.

Acum, însă, de la 1 octombrie 2023, în urma apariției HG 900/2023, salariul minim pe țară a crescut la 3.300 de lei, dar nu și pentru angajații sectorului agroalimentar, hotărârea excluzându-i în mod expres de sub incidența prevederilor sale (pe larg despre acest subiect, aici).

În consecință, cele două acte normative stabilesc o situație paradoxală: în momentul de față, salariații din agroalimentar au ajuns să aibă un salariu sub cel minim pe țară. Altfel spus, salariul minim pe o ramură a economiei (agricultura și industria alimentară) este mai mic decât salariul minim pe care ar trebui să-l primească orice salariat, indiferent de domeniul în care lucrează. Rațiunea introducerii salariilor diferențiate a fost tocmai de a impulsiona anumite domenii de activitate - or, în condițiile actuale, efectul este invers.

Iată cum au evoluat, mai exact, lucrurile:

• 1 iunie 2022 (avantaj agroalimentar) - salariul minim pe țară era de 2.550 de lei, însă salariul minim diferențiat pentru agroalimentar ajungea la 3.000 de lei;
• 1 ianuarie 2023 (egalizare) - salariul minim pe țară ajunge la 3.000 de lei, iar salariul minim diferențiat pentru agroalimentar rămâne la 3.000 de lei;
• 1 octombrie 2023 (dezavantaj agroalimentar) - salariul minim pe țară ajunge la 3.300 de lei, iar salariul minim diferențiat pentru agroalimentar rămâne la 3.000 de lei, ajungând, practic, sub nivelul minim pe care orice salariat din țară ar trebui să-l primească.

Referitor la această situație, avocatnet.ro a cerut un punct de vedere din partea avocatului Augustin Zegrean, fost judecător și președinte al CCR și expert constituționalist, care a declarat că "avem de-a face cu o aiureală nemaiîntâlnită, în care asistăm la existența a două salarii minime. Este clar că salariul minim trebuie stabilit prin lege, pentru că acesta nu poate fi diferențiat în funcție de clase profesionale, sociale sau de orice altă natură. Constituția este foarte clară în această privință. Numai că hotărârile de Guvern nu pot fi atacate la CCR, ci numai în contencios administrativ, dar nu știu cine ar avea interes să facă asta. Mă rog, vor regla lucrurile în stil românesc, din mers, prin cârpeli".

Mai precis, Constituția României prevede, la articolul 41, că: "Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege".

Dar efectele paradoxale ale hotărârii de Guvern valabile din octombrie 2023 nu se opresc aici. Legea 52/2011, care reglementează activitatea zilierilor, a stabilit o legătură directă între remunerația celor care lucrează cu ziua și salariul minim pe țară, astfel încât plata minimă orară ce poate fi acordată zilierilor reprezintă echivalentul salarizării orare minime a angajaților care primesc salariul minim pe țară. Prin urmare, la un număr egal de ore lucrate în sectorul agroalimentar, un zilier este mai bine plătit decât un salariat.

Conform Agerpres, întrebat dacă se va majora salariul minim în construcții și în agroalimentar, premierul Marcel Ciolacu a precizat: "Nu se va mări nimic, în primul rând, nu avem legea, nu este promulgată legea cu măsurile fiscale, cu combaterea evaziunii și cu reforma sistemului bugetar".

În linii mari, s-a ajuns în această situație deoarece Guvernul vrea, prin legea menționată de premier, să oblige salariații din construcții și agroalimentar la plata contribuției la sănătate, de care sunt scutiți în prezent. Astfel, dacă s-ar majora salariile brute pentru construcții și agroalimentar înainte de apariția legii respective, salariile nete ar înregistra ulterior o scădere - chestiune pe care, cel puțin la nivel declarativ, Executivul vrea să o evite.