UPDATE: Ce înseamnă, de fapt, ca angajații din IT să fie scutiți de o parte din CAS. Explicații de la ANAF și un model de calcul

Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung a plecat de la Finanțe cu ideea de uniformizare a facilităților fiscale aplicabile în sectoarele „speciale”: construcții, agricultură, alimentar și IT.

Astfel, așa cum arătam încă de la momentul când proiectul acestei legi a fost pus în dezbatere, nici angajații din IT nu vor mai datora contribuția integrală la pensii pentru tot venitul lor, adică procentul de 25%, ci doar cea care merge la pensiile publice (Pilonul I), în timp ce partea care se duce la Pilonul II devine practic o nouă scutire aplicată acestor angajați - dar în anumite condiții.

Cine plătește CAS 21,25% și cine 25%?

În momentul apariției noii legi, în spațiul public au apărut mai multe interpretări ale acestei scutiri: dacă procentul redus se aplică doar porțiunii de până la 10.000 de lei, dacă se aplică doar celei care depășește acest plafon, dacă cei care au salarii brute peste 10.000 de lei au, de fapt, două cote de CAS de aplicat.

Lămurirea vine dintr-un ghid recent publicat de ANAF special pentru taxarea în zona IT:

Cei care au venituri mai mici sau egale cu 10.000 de lei beneficiază și de scutirea de impozit, dar și de CAS-ul redus. Cu toate acestea, dacă optează în scris pot plăti CAS integral, adică pot alege să contribuie la Pilonul II în continuare.

Cei care au venituri peste plafonul de 10.000 de lei nu beneficiază pentru partea ce depășește 10.000 de lei de nicio facilitate fiscală - plătesc și CAS integral și impozit. Aici, calculul taxelor prespune segmentarea salariului și aplicarea facilităților pe partea de până la 10.000 de lei și calcularea distinctă a taxelor pe partea ce depășește.

Mai jos, o captură din ghidul ANAF:

Procentul redus înseamnă un minus la Pilonul II

Începând cu veniturile lunii noiembrie, acest procent ce mergea la Pilonul II și pe care IT-iștii nu-l mai datorează decât dacă optează expres pentru asta este de 3,75%. Asta înseamnă că plătesc pentru salariile de până la 10.000 de lei doar 21,25% la CAS (ce merge exclusiv la Pilonul I). De la anul, procentul ce merge la Pilonul II este de 4,75%, iar IT-iștii care nu optează pentru plata acestuia vor datora și mai puțin CAS la Pilonul I, adică 20,25%. 

„Este total trist că un milion de români nu mai contribuie la pilonul II de pensie. Am câteva cifre, simulări despre ce înseamnă această oprire. Din punct de vedere legal ei sunt doar temporar scoşi până în 2028. IT-istul cu pilon II care a oprit 5 ani, până în 2028, va avea o pensie cu 17% mai mică. Este o simulare cu date conservatoare. Lucrătorul în construcţii cu pilonul II oprit pentru 10 ani, pentru că ei îl au deja oprit de ceva ani, va avea o pensie cu aproximativ 30% mai mică. Lucrătorul în agricultură, similar cu cel din industria alimentară, va avea o pensie privată cu aproximativ 23% mai mică. Din păcate acestea sunt pierderi care nu mai revin pentru cei care nu contribuie în această perioadă”, a spus Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR la evenimentul ce a marcat aniversarea primilor 15 ani de activitate a Pilonului II de pensii private obligatorii în România, potrivit Agerpres.

Prima oară, măsura s-a aplicat în sectorul construcțiilor

În 2019, unii salariați de construcții primeau de la Guvern cadou CAS redus - în loc să plătească 25%, ca orice salariat, cei care lucrau în companii ce bifau anumite condiții din Codul fiscal aveau un net puțin mai mare ca urmare a faptului că plăteau la CAS doar 21,25%. De unde diferența? Acel procent care se ducea în mod normal la Pilonul II de pensii nu se mai ducea deloc acolo. Apoi, s-a decis ca cei care vor, totuși, să contribuie, să o poată face, dar numai dacă-și manifestă intenția în acest sens.

Apoi, măsura a fost „copiată și lipită” și în sectorul agroalimentar, unde sub condiția îndeplinirii criteriilor prevăzute de Codul fiscal, angajații fericiți prin aplicarea facilităților fiscale să se trezească, de asemenea, că nu mai sunt de fapt asigurați la Pilonul II, dar dacă vor totuși să facă asta, pot depune la angajator o cerere în acest sens.

Modul greșit de a pune problema acestei scutiri

Încă de când a fost introdusă pentru construcții, măsura a fost criticată vehement în spațiul public pentru modul în care e stabilită: spre deosebire de alte scutiri, angajații vizați au posibilitatea să aleagă să fie taxați. Doar că scutirea operează de drept, iar angajații trebuie să-și manifeste, printr-un formalism, opoziția față de ea. Cum? Printr-o cerere scrisă depusă la angajator. 

De fiecare dată, Guvernul s-a bazat pe faptul că angajații fie nu cunosc dreptul de a se opune, fie, chiar dacă îl cunosc, nu vor formula opoziție, în contextul în care efectul imediat al măsurii se vede lunar, acela al unui salariu net mai mare, pe când contribuția la Pilonul II se vede abia la pensie.

În mod ideal, angajații din IT și din oricare altă industrie și care au până în 45 de ani ar trebui să fie informați de către proprii angajatori cu privire la contribuția din Pilonul II. Doar că nu știm realmente câți dintre angajatori se achită de această obligație legală ce le revine și dacă o fac în privința fiecărui nou angajat.

În România există trei categorii de pensii la care putem contribui, dintre care Pilonul I adică vistieria statului, unde merge o parte din contribuția datorată la pensii de angajații din România, Pilonul II, ce este administrat privat, unde merge o altă parte din contribuția obligatorie la pensii, mult mai mică, precum și Pilonul III, care e reprezentat de fondurile private la care contribuie doar cine vrea, suplimentar, cu cât vrea.

Pensia privată obligatorie (cea din Pilonul II) merge într-un cont administrat privat, însă asta nu înseamnă că aceștia nu se vor mai întoarce la noi într-un final, la vârsta pensionării. Acești bani vor fi un plus față de pensia din sistemul public.

În ultimii ani, diverse intenții de „a anihila” acest pilon secundar au apărut în spațiul public. Nu mai devreme de luna trecută apărea în presa centrală o discuție referitoare la un amendament ce se traducea printr-o dorință de naționalizare a acestui pilon. 

Acum patru ani, ministrul muncii la acea vreme, Violeta Alexandru, atrăgea atenția asupra situației grave din sistemul de pensii publice și necesității de a contribui la pensiile private, în contextul în care sunt din ce în ce mai puțini contribuitori activi în câmpul muncii. 

Cu toate acestea, sub pretextul unei facilități, Guvernul decide să mai taie de pe lista contribuitorilor la Pilonul II niște angajați din România, fără măcar să le ceară voie înainte.

Pilonul II de pensii private obligatorii din România aniversează în acest an primii 15 ani de activitate. Din 2008 și până în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste opt milioane de participanți.