ACCES PREMIUM
De ce premium?
Planurile autorităților fiscale pentru 2024: Multe analize și puține modificări legislative
Din declarațiile recente ale reprezentanților Ministerului Finanțelor (MF) și Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) reiese că anul 2024 va fi unul sărac în noutăți fiscale majore. Autoritățile spun că se vor concentra mai ales pe analizarea sistemului fiscal, pentru a vedea ce mai trebuie optimizat, însă modificări majore vom mai vedea abia după anul curent.
Articolul continuă mai jos
Discuția despre
planurile MF și ANAF pentru anul 2024 a fost purtată la recenta
conferință anuală de taxe a celor de la PwC România. Reprezentanții celor două instituții au vorbit despre modificări legislative și controale fiscale.
1. Despre prioritățile legislative ale MF. „Din perspectiva impozitului pe profit și a impozitului micro, încă mai avem pași de făcut pentru zona de microîntreprinderi, pentru că reducerea plafonului trebuie să continue (plafonul de 500.000 euro, în funcție de care se aplică impozitul micro sau impozitul pe profit - n. red.) și, de asemenea, avem o măsură în zona cotei de impozitare (unde ați văzut că a fost făcut deja un prim pas cu cota majorată pentru microîntreprinderile cu anumite domenii de activitate și/sau cu un nivel al veniturilor realizate mai mare de 60.000 euro). Pe de altă parte, în zona impozitului pe profit au rămas principalele facilități din zona cercetării-dezvoltării și a profitului reinvestit, care se află în analiză. În ceea ce privește cercetarea-dezvoltarea, să spunem că această analiză privește mai mult continuarea operaționalizării acestei facilități. (...)
Din perspectiva facilității pentru cercetare-dezvoltare, nu se au în vedere modificări majore, ci mai degrabă clarificarea cheltuielilor eligibile și îmbunătățirea procedurilor operaționale. Pentru profitul reinvestit, se are în vedere această analiză a eficienței măsurii. Și să nu uităm că 2024 este primul an în care aplicăm impozitul minim global de 15%. (...) Pe zona aceasta ne dorim și o implicare a mediului de afaceri. (...) Să semnalați elementele care pot ajuta la clarificarea unor teme. Deci, 2024 e un an de analize și de aducere a unor clarificări în zona secundară de reglementare, nu pe partea de legislație primară”, a spus
Georgeta Toma, Șef Serviciu în Direcţia Generală de Legislaţie Fiscală şi Reglementări Vamale şi Contabile din MF.
2. Despre controalele ANAF în 2024. „Domeniile de interes pentru activitatea de control fiscal sunt cele identificate cu risc fiscal ca urmare a analizei de risc și care au un impact în reducerea deficitului de colectare a TVA. Etapele programelor de digitalizare, în ceea ce privește domeniul de activitate al Direcției Antifraudă, vizează integrarea e-Sigiliu în e-Transport, armonizarea activităților specifice atât în cadrul ANAF, cât și în ceea ce privește colaborarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română, obiectivul final fiind valorificarea superioară a informațiilor. Operaționalizarea modulelor de analiză complexă de risc din cadrul e-Transport, ca urmare a acumulării de informații specifice în baza de date.
Subliniem faptul că, de la punerea în funcțiune a e-Transport, analizele de risc efectuate au evoluat, din perspectiva gradului de complexitate, proporțional cu volumul de date înregistrat. Ne-am gândit la suplimentarea camerelor video în punctele de trecere a frontierelor de stat, acolo unde nu există acoperire, sens în care, pentru prevenirea și combaterea evaziunii, am demarat un program complex de implicare a inspectorilor din punctele de trecere a frontierelor în implementarea e-Transport”, a precizat
Nicoleta Cîrciumaru, Preşedintele ANAF.
3. Despre analiza informațiilor fiscale colectate de ANAF, prin sistemele sale, de la contribuabili. „Cu siguranță, rezultatele nu se vor vedea rapid. Acest proiect privind Big Data are un termen de implementare, din ceea ce spun specialiștii, de doi-trei ani. Dar până ajungem la forma finală lucrăm la anumite module intermediare care să ne ajute să analizăm datele și să le punem în aplicare în vederea constatărilor pe care trebuie să le facem. Aceste module au la bază configurări ale profilului de risc al contribuabililor și sunt utilizate în activitatea de control fiscal, generând acțiuni de control țintite sau în timp real”, a precizat tot Nicoleta Cîrciumaru.
4. Despre impozitarea progresivă a veniturilor persoanelor fizice. „Această analiză a început de anul trecut. Trebuie să menționez că, din discuțiile cu colegii mei, genul acesta de analiză are loc încontinuu, fiindcă sistemul economic este unul foarte dinamic și noi trebuie să ne adaptăm și să identificăm zonele în care trebuie să intervenim. Strategia noastră și reforma fiscală pe care ne-am asumat-o are două componente. Are o componentă de diminuare a distorsiunilor generate de un cadru fiscal sau, altfel spus, să creem un cadru fiscal mai eficient, mai echitabil. (...)
În al doilea rând, discuția între cota unică și impozitul progresiv este întotdeauna o discuție tehnică și politică. La nivelul MF, noi avem această analiză. Consultanța oferită de Banca Mondială s-a finalizat printr-un raport care face o analiză a sistemului fiscal și oferă câteva alternative. Raportul prevede o analiză a tuturor alternativelor și nu oferă o singură soluție, ci un set de soluții și aici rolul va fi al Guvernului”, a explicat
Alin Andrieş, Secretar de stat în cadrul MF.
5. Despre impozitarea muncii vs. impozitarea capitalului. „În momentul de față, noi avem, pe partea de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, două strategii. Pe de o parte, eliminarea acestor facilități din perspectivă sectorială. (...) În al doilea rând, este și o problemă de regândire a sistemului fiscal, ținând cont de nivelul de dezvoltare economică al României. În momentul de față, avem și această analiză din perspectiva impozitării muncii versus a impozitării capitalului.
Impozitarea muncii este mai ridicată decât în alte state europene, iar impozitarea capitalului, a averii, să spunem, inclusiv a proprietății, este mai redusă decât media europeană. De asemenea, discutăm despre legislația privind impozitul pe proprietăți - avem o lege adoptată care prevede trecerea de la sistemul anterior la un sistem bazat pe valoarea de piață. Lucrăm tot cu Banca Mondială și cu alți parteneri externi pentru a crea mecanismele de colectare a informațiilor din bazele de date și de calculare a valorii de piață”, a spus tot Alin Andrieş.
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.
Comentarii articol (0)