Unul dintre drepturile persoanei ale cărei date personale sunt prelucrate de diverse entități este să ceară ștergerea acelor date - dreptul de a fi uitat. Dreptul nu poate fi exercitat însă oricum și nu ne dă mână liberă să impunem cuiva ștergerea acelor date în absolut orice condiții. Ce se întâmplă însă dacă datele acelea fac obiectul unor materiale jurnalistice? Cum ar putea funcționa dreptul de a fi uitat în acest context? Mai greu, cu atât mai mult dacă vorbim de o persoană publică, de un context care prezintă un deosebit interes public sau dacă chiar persoana vizată și-a popularizat singură datele respective, pe rețelele sociale. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede că persoana vizată de prelucrarea datelor (pacientul) trebuie informată despre activitatea de prelucrare de către companiile sau entitățile care desfășoară o astfel de activitate (furnizorii de servicii medicale, de exemplu). Totuși, apare întrebarea dacă fișa de informare trebuie semnată de către pacient sau nu și dacă, în caz că nu e semnată, furnizorul de servicii medicale ar putea refuza serviciile. Citește articolul
Dacă vrei să îți schimbi rețeaua de telefonie din care faci parte și, în același timp, vrei să îți păstrezi datele și numărul aferente vechii rețele, acest lucru este posibil. Din momentul în care numărul și datele au fost transferate (portate), vechiul operator nu mai are vreun motiv să prelucreze datele tale personale. Astfel, poți cere inclusiv ștergerea lor din bazele sale de date. Citește articolul
Multe persoane s-au lovit, cu siguranță, de condiționarea accesului ocazional într-o clădire (de birouri, de exemplu) de furnizarea anumitor date personale din actul de identitate, la cererea paznicului. Însă, având în vedere că folosirea datelor personale a ajuns, mai nou, în atenția tuturor odată cu aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor (sau GDPR, pe scurt), practica solicitării datelor personale pentru accesul într-o clădire este considerată legală sau ilegală? Citește articolul
Unul dintre actele normative esențiale pentru reglementarea modului în care se face raportarea unor fapte la Biroul de Credite a fost Decizia nr. 105/2007 a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu privire la prelucrările de date cu caracter personal efectuate în sisteme de evidență de tipul birourilor de credit. În prezent, această decizie e abrogată, în procesul de tranziție de la vechea reglementare la Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Citește articolul
În anul 2017, o pondere însemnată în numărul plângerilor și sesizărilor adresate Autorității Naționale pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a fost reprezentată de petițiile prin care s-au semnalat situații diverse de încălcare a dispozițiilor legale privind condiţiile în care date personale au fost dezvăluite publicului larg (prin publicarea pe Internet, de exemplu), către terțe persoane neautorizate sau către diverse entităţi de drept public şi privat, fără să fi fost obţinut în prealabil acordul persoanelor vizate, fără să existe un alt temei legal sau fără informarea acestora. Citește articolul
Una dintre știrile acestor zile este reprezentată de publicarea, de către o persoană din cadrul Guvernului României, într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook, a "fişei medicale" a unei alte persoane. Despre ce riscă persoana care a publicat documentul pe Facebook, ce spun diferite legi și cum ar putea fi interpretată juridic această situație, găsiți informații în cele ce urmează. Citește articolul
Decizia de a monta camere la bloc e susținută întotdeauna de necesitatea de a proteja persoanele și bunurile din acel bloc. Fără îndoială, există un interes legitim în acest lucru. Dar trebuie să devenim conștienți și de cât de intrusivă este, de fapt, această chestiune pentru drepturile locatarilor. Sau cât de intrusivă poate ajunge, dacă asociația de proprietari ignoră cu desăvârșire legislația de protecția datelor personale. Am sintetizat, mai jos, șapte aspecte pe care le-am dezvoltat în ultima perioadă, în mai multe articole, pe tema camerelor video la bloc. Citește articolul
Legislația de protecția datelor le recunoaște persoanelor vizate de prelucrări mai multe drepturi specifice. Transpuse în cazul prelucrării de date care se face prin supravegherea video în blocurile de locuințe, locatarii au dreptul să fie informați cu privire la datele prelucrate, au dreptul de acces la imaginile care îi privesc, au dreptul să se adreseze cu plângeri autorităților dacă prelucrările sunt peste limitele legale și nu numai. Asociația nu poate rămâne pasivă la cererile celor din bloc însă. Citește articolul
Dacă asociația de proprietari se folosește de imaginile de pe camerele video din bloc pentru a supraveghea comportamentul locatarilor și a le stabili cotele de întreținere, deși montarea camerelor s-a făcut pentru scopuri de siguranță și securitate, cei din bloc ar putea să reclame asociația la autoritatea română de protecția datelor. Asociația are, de asemenea, o obligație de a fi transparentă în privința scopurilor pentru care prelucrează datele personale ale celor din bloc prin supravegherea video. Citește articolul