Activitate Kiriakos

Da, quiras, termenul de prescriptie de 3 ani a inceput sa curga teoretic la ora 0:00 a zilei de 18.11.2008 si s-a implinit la sfarsitul zilei de 18.11.2011, termenul fiind pe ani, ziua in care a inceput sa curga nu intra in calcul (orele care au mai ramas din ea) iar ziua in care se sfarseste intra in calcul. Este asa-zisul sistem intermediar. Sa nu consideram in toate cazurile ca data inregistrarii cererii este si data introducerii acesteia. Uneori cererile se trimit cu posta iar data introducerii este data de pe stampila pusa la oficiul de plecare.

Copiii vor veni la mostenirea parintilor chiar daca acestia au divortat si chiar si in cazul in care ei s-au recasatorit dupa divort, desigur cu exceptia cazurilor de nedemnitate si cu conditia ca respectivii descendenti sa existe, sa fie in viata la data deschiderii succesiunii dupa autorul lor. In caz contrar vor veni la mostenire nepotii, daca exista.

dstefan a scris:

Nu sunt speculanti acei avocati care denota bun simt in pretentii si omenie.
................
Ma refeream la cei multi si nevoiasi lasati de stat in voia sortii , chiar daca cauza este civila,( poti fi parat , se pretin diverse).
Factorul social?

E o atitudine a la Robin Hood. Pe de o parte avocatii toti sunt niste speculanti, pe de alta nu sunt asa de speculanti aceia care au pretentii mai mititele. :stunned:
Iti sare in ochi, de cum te trezesti dimineata, realitatea lumii in care traim; este exact acea realitate pe care fiecare dintre noi si-o poate permite. Ceea ce primesti este ceea ce poti plati. In aceasta jungla ori esti sfasiat, ori sfasii tu pe altii si-ti faci loc dand din coate si tragand cu dintii. Statul si-a luat mana de pe cetatenii sai lasandu-i de izbeliste. N-o sa treaca mult si vom vedea ca si asigurarile noastre de sanatate si pensiile vor fi date pe mana unor baieti destepti, statul declarandu-se impotent in a administra spitalele si a asigura serviciile medicale si un venit decent pt. care omul a contribuit o viata. Si atunci, a garanta dreptul la aparator fiecarui cetatean, indiferent de cauza si cu avocati platiti de la buget cu salarii ca orice muncitor s-ar potrivi in acest context ca nuca in perete. Pe de alta parte de ce trebuie ca Gheorghe, Vasile si Ion, cetateni cinstiti, sa suporte din buzunarul lor (prin impozitele si taxele platite statului) un serviciu asigurat de catre stat unei persoane care nu a muncit in viata ei si a si comis fapte antisociale? E ca si cum eu, victima unui dezaxat l-as mai si plati dupa ce mi-a spart capul. Mai este dreptate sociala aici? Unii justitiabilii aleg sa-si faca singuri apararea si pierd cu dreptatea in mana pt. ca vin cu astfel de prejudecati despre cat de speculanti sunt avocatii desi, sa fim realisti, din costul total al unui proces cu martori, taxe de timbru, expertize si altele, onorariul avocatului reprezinta doar o mica parte si in majoritatea cazurilor se achita esalonat. Incontestabil ca exista si avocati care iti cer un pumn de bani numai pt. le-ai deschis usa si, culmea, sunt destui care deschid acea usa, atrasi fiind de firma stralucitoare si crezand ca platind foarte scump un serviciu acesta este si de calitate. Nu exista un "catalog" al avocatilor, n-ai cum sa-ti dai seama cu adevarat de valoarea celui pe care il angajezi decat daca il vezi la lucru. Chiar si "recomandarile" unor prieteni binevoitori trebuie privite cu circumspectie deoarece cauzele sun diverse si niciun proces nu seamna cu altul, multe necunoscute putand sa apara pe parcurs. Eu sper sa apuc ziua in care serviciile avocatiale sa fie asigurate si pe baza unui contract cu caracter permanent impus, ca si asigurarea obligatorie, prin lege. Atunci fiecare persoana, in schimbul unei sume modice platita periodic ar beneficia la orice ora de servicii profesionale de consultatii, asistenta juridica si reprezentare. Prezenta unui avocat in anumite situatii ar fi benefica pentru viata sociala, ar securiza un pic d.p.v. juridic raporturile dintre persoane ori dintre persoane si stat. Oamenii s-ar simti protejati, n-ar mai semna contracte ca orbii, ar sti sa-si asigure anumite dovezi si sa-si conserve sau sa-si valorifice anumite drepturi. Ar putea fi un domeniu interesant aceasta "avocatura de familie" ca si medicina de familie decat ca, in loc sa se ocupe de sanatatea fizica sau mentala s-ar ocupa de sanatatea relatiilor sociale.

sbdcl a scris:

daca sunteti avocat dati ne detalii despre admitere din experienta dvs pt tinerii 2011

Orice as spune acuma despre admiterea pe care eu am dat-o, ar fi expirat. Vad ca UNBR-ul modifica anual regulile jocului (uneori si de doua ori pe an). Va dau totusi un sfat: mergeti in salile de judecata, ciuliti bine urechile, fiti atenti la ce se intampla, intrebati cate un avocat dispus sa va lamureasca, invatati cum se fac cererile, unde se depun, care sunt taxele de timbru si unde se platesc, cum se face legalizarea unei hotarari, etc., etc. Toate aceste lucruri va vor ajuta sa nu fiti "extraterestrii" la debutul in profesie. Si mai este ceva: nu va apucati de aceasta meserie daca nu sunteti "topiti" dupa ea. Ar fi pierdere de timp. Mult succes!

Dragilor, sa revenim la subiectul deschis de iulian81. De ce se indreapta unii catre avocatura? Sa fie oare din cauza ca este o profesie liberala si nu ai a da socoteala nimanui? Ca nu trebuie sa mai pui ceasul sa sune pt. dimineata ca sa fii la opt fara zece la birou inaintea sefului? Ca nu mai depinzi de nimeni si decizi singur cand si cat vrei sa muncesti? Ca esti pus in permanenta in fata unor situatii noi si nicio zi nu seamna cu alta? Poate si din aceste motive....
Umbla zvonuri despre sume fabuloase, niste case de avocatura cu milioane de euro incasari pe an....sa fim seriosi, toata lumea stie de sistemul "para-indarat"(eu iti dau contractul si tu imi inapoiezi o parte din suma incasata). Simplu.Si daca nu ai prins contracte "grase" cu giganti economici, companii de stat sau primarii cu dare de mana, care sa-ti permita vacante la Paris, Bora-Bora sau in Punta Cana, meseria tot este frumoasa, chiar si pe ai tai 10-15-20 mil. vechi pe care ii faci.
"Sa lucrezi si pe mult si pe putin", asta era vorba bunicii mele. Satisfactia unei profesii nu se masoara numai in castigurile materiale pe care le ai in urma practicarii ei. Mai sunt si satisfactiile personale, reusita dar si esecul, experienta capatata, respectul de sine si respectul celorlalti. Sunt multi absolventi de drept, e adevarat, dar foarte putini se indreapta catre profesie. Totusi sunt primiti in avocatura sute de oameni anual dar acest lucru este necesar intrucat sistemul propriu de asigurari sociale al avocatilor trebuie hranit tot timpul cu cotizatii si cotizanti. Au ridicat stacheta la primirea in profesie ceea ce e un lucru bun, dar nu sunt suficiente cunostintele teoretice pentru a reusi in aceasta meserie. Mai trebuie si altceva, un "ce", care ii face pe clienti sa te caute, seriozitatea, un cerc mare de cunostinte si prieteni, decenta, poate chiar farmecul personal, anumite abilitati si talente pe care altii le apreciaza la tine. Nimeni nu le stie pe toate si uneori mai dai de greu dar, daca adaugi putin suflet in ceea ce faci, mergi mai departe, e adevarat, putin "ravasit" dar mai intelept. Fie ca oricine si fiecare sa-si gaseasca menirea si drumul sau! Pace!

ghitard a scris:

cum mi-ar folosi daca paratul recunoaste ca a vandut masina mai departe,nu mai stie cui?

Daca cel caruia i-ati vandut masina se prezinta in instanta si recunoaste ca a cumparat de la dvs. atunci instanta va putea da o hotarare care sa tina loc de act de vanzare-cumparare. Cu aceasta hotarare va puteti prezenta la fisc si veti putea efectua radierea fiscala a masinii din rolul dvs. Intrucat hotararea consfinteste retroactiv actul, cumparatorul va putea fi obligat sa va achite impozitul pe masina din urma, de la data cand vanzarea s-a efectuat. Mai departe, dvs. iesiti din cauza, cumparatorul va trebui fie sa inmatriculeze masina pe numele sau ( nu vad cum, fara carte si talon), fie sa-l gaseasca pe cel caruia i-a vandut la randul lui si sa incheie intre ei un act de vanzare-cumparare. Daca masina mai exista fizic dar nu mai poate circula, pt. radiere din circulatie e nevoie de un certificat de distrugere de la o societate specializata tip Remat cu care ultimul proprietar din acte va solicita radierea la politie. Daca masina nu mai exista, treburile se complica. Angajati-va un avocat si mergeti pe varianta vanzarii; puteati aduce ca proba declaratia de la politie in care cumparatorul recunoaste ca a cumparat masina si a revandut-o. Cel mai simplu era sa faceti mentiunea privind vanzarea in rubrica aceea din talonul masinii, atunci cand ati instrainat-o. In felul acesta cumparatorul era obligat sa faca actele in 30 de zile. Era suficient si un act facut de mana. Acuma asta e, eu va doresc s-o rezolvati. Bafta!

Ati facut actiune pe recunoasterea vanzarii aducand ca proba contractul de comodat? #-o Aveati nevoie sa faceti dovada instrainarii, chiar si o chitanta de mana ar fi fost suficienta. Comodatul este cedarea gratuita a folosintei bunului, care ramane in patrimoniul dvs. si pentru care trebuie sa achitati impozitele si taxele in calitate de proprietar. Trebuia sa mergeti pe incetarea contractului de comodat si restituirea bunului. Asa macar puteti incerca sa va recuperati masina si ramaneti cu pretul incasat :D minus creantele bugetare achitate, minus cheltuielile de judecata...Bafta!

Daca nu suporta stagiarii, sa nu-si ia. Nu o obliga nimeni sa ia stagiar. De-ati stii cate raspunsuri de acest fel am primit si eu...#-o. Ceea ce conteaza este sa nu te dai batut, oricate usi ti s-ar inchide in nas. Un amic ma sfatuia sa devin mai insistent atunci cand ma lovesc de un refuz, sa intru pe fereastra dupa ce am fost scos pe usa afara. Nu era de mine o astfel de atitudine (in unele cazuri poate chiar sa functioneze). Eu am luat refuzurile ca atare, am mers mai departe si iata, acum sunt stagiar. Colaborarea decurge mult mai bine decat m-am asteptat, atmosfera este de colegialitate, aproape prieteneasca. Asta ma stimuleaza si ma face sa dau tot ce pot in fiecare zi. Mi-as dori ca toti stagiarii sa aiba bafta pe care eu am avut-o. Ar fi multe de povestit, mai ales partea cu "atentiile" pretinse stagiarilor care, desi unora nu le vine sa creada, este o treaba cat se poate de reala. Haideti sa va spun doar cateva "scoruri" care mi-au fost sugerate: 7000, 4500, 2500 si 1000 (o mie doar pentru semnatura pe contract). Sumele sunt in euro si nu e vorba de Bucuresti. Poate a fost mai bine ca n-am avut bani de dat pentru treaba asta, pana la urma a iesit mai bine decat m-am asteptat.
Noroc!

Nu trebuie sa fiti acceptat la masa succesorala. Veti mosteni impreuna cu fratele dvs., fiecare cu o cota de 1/2. Procedura succesorala se deschide la cabinetul notarial de la ultimul domiciliu al defunctei. Daca nici dupa tatal dvs. nu ati facut succesiunea atunci se va deschide mai intai succesiunea dupa dumnealui apoi cea dupa mama. Nu conteaza ca au trecut mai mult de 6 luni, dar o sa aveti niste costuri la notar. Fratele nu putea sa dezbata succesiunea fara ca si dvs. sa fiti convocat intrucat altfel certificatul de mostenitor ar fi fost nul (dvs. nefiind renuntator). Puteti deschide si dvs. procedura succesorala, nu trebuie sa asteptati ca celalalt comostenitor sa faca asta. Daca la notar nu va intelegeti cu fratele asupra modului de impartire a bunurilor cuprinse in masa succesorala notarul va suspenda procedura si va va indruma catre instanta.

Sa incercam sa deslusim un pic problema:
1. Odata cu donatia facuta in 1985 a intervenit caducitatea testamentelor intocmite de bunici (a fost, daca vreti, o exheredare cu privire la casa batraneasca). Proprietarul casei a devenit nepotul, fratele sotului dvs.
2. Pe terenul aferent (cei 250 mp) trebuia sa se faca cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pe L 18/1991 fie de catre bunicul care mai era in viata, fie ulterior de catre mostenitori. Inteleg ca nici dupa intrarea in vigoare a L 10 nu ati facut nimic pentru redobandirea dr. de proprietate asupra acestui teren.
3.Trebuie deschise succesiunile, atat cea de pe urma bunicilor, cat si cele subsecvente, a socrului si a sotului dvs. Daca socrul dvs. a fost singurul mostenitor al bunicilor, atunci vor mosteni: fratele sotului (care a dobandit casa prin donatie) si descendentii sotului, daca exista, si care vor veni la mostenire prin reprezentare. Odata stabiliti mostenitorii, acestia vor putea sa incerce o actiune in revendicare de drept comun asupra terenului in cauza, intrucat s-au pierdut toate celelalte termene atat pe L18 cat si pe L10.
Am incercat o parere personala aici, poate va ajuta la lamurirea problemei. Oricum, fara a vedea niste documente, nimeni nu se poate pronunta in deplina cunostinta de cauza. Va urez succes!