va rog sa-mi spuneti cum se procedeaza in cazul in care dupa semnarea unui contract de munca individual, angajatorul doreste sa te de-a afara datorita faptului ca s-a razgandit sau nu este multumit de prestatia ta, si recurge la motive neintemeiate sau diferite abuzuri ? iar eu vreau sa mai raman pana imi gasesc alt loc de munca.
Imi verificasem la un moment dat situatia personala cu contributiile sociale de-a lungul timpului, in care unele contributii imi lipseau (cazul cand am lucrat pentru intocmirea recesamantului din 2011 si in cadrul sectiilor de votare pe perioada alegerilor electorale).
Dupa cateva telefoane date, mi s-a spus ca angajarea mea temporara s-a facut in baza unui contract de prestari servicii si in cazul unui asemenea contract nu se percep contributii sociale ? E adevarat acest lucru ?
Conform principiului general al dreptului financiar, ,,orice venit se impoziteaza", dar nu si in cazul meu.
Buna ziua, m-am lovit de anumite intrebari grila legate de partea penala a Noului Cod Penal care sunt destul de interpretative si discutabile la care nu am reusit sa le deslusesc in profunzime. A-ti putea va rog frumos sa-mi indicati valoarea de adevar sau fals si explicatia la fiecare dintre variantele de raspuns ? VA MULTUMESC !
1) În condițiile legii, revocarea, în ipoteza săvârșirii unei infracțiuni:
a) este facultativă –art 88 alin 4 C.P. ca urmare a revocării, în acest caz de pluralitate intermediară se vor aplica regulile de la concursul de infracțiuni;
b) este obligatorie-art.96 alin 4 C.P.; dacă noua infracțiune săvârșită este intenționată sau praeterintenționată, după caz, existând recidivă postcondamnatorie sau pluralitate intermediară, pedeapsa principală pentru noua infracțiune se stabilește și se execută potrivit dispozițiilor referitoare la una din cele două forme de pluralitate infracțională;
c) se deosebește de sancțiunea anulării amânării aplicării pedepsei / suspendării executării pedepsei sub supraveghere, când se aplică, după caz, dispozițiile referitoare la concursul de infracțiuni, recidivă ori pluralitatea intermediară.
2) Nu se va reține soluția concursului de infracțiuni, existând unitate infracțională intenționată dacă:
a) violarea de domiciliu/violarea sediului profesional a fost comisă în vederea săvârșirii unui furt, indiferent dacă scopul a fost sau nu realizat, caz în care împăcarea înlătură răspunderea penală;
b) un funcționar public, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, săvârșește la diferite intervale de timp, dat în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă fiecare în parte conținutul faptei de abuz în serviciu, cauzând astfel vătămări ale drepturilor unor persoane fizice/juridice diferite, caz în care pot fi incidente dispozițiile art.62 C.P.
c) lipsirea de libertate în mod ilegal a avut ca urmare moartea victimei, caz în care, dacă autorul este un infractor minor, luarea unei măsuri educative privative de libertate este obligatorie.
3) Săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în condițiile art.244 alin.1. C.P. de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor atrage:
a) În ipoteza unei săvârșiri nemijlocite a faptei, existența participației penale, forma coautoratului, după caz, un coautorat propriu sau impropriu;
b) agravarea răspunderii penale a celor două persoane, dacă minorul este răspunzător penal, caz în care cauza de agravare va conta în alegerea măsurii educative, producând efecte între limitele prevăzute de lege pentru măsura asupra căreia s-a oprit instanța, iar pentru infractorul major vor fi atrase efectele prevăzute de art.78 alin 1 C.P.
c) înlăturarea răspunderii penale a infractorului major, dacă până la pronunțarea unei hotărâri definitive intervine împăcarea, indiferent dacă minorul este nerăspunzător sau răspunzător penal.
4) În condițiile legii:
a) renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei împiedică luarea măsurii de siguranță a confiscării extinse, nu însă și a confiscării speciale, deși ambele măsuri de siguranță au caracter obligatoriu;
b) renunțarea la aplicarea pedepsei se poate dispune și majorilor care la data săvârșirii infracțiunii aveau vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani;
c) săvârșirea unei infracțiuni de șantaj nu exclude posibilitatea dispunerii renunțării la aplicarea pedepsei sau a amânării la aplicarea pedepsei.
5) Interpretarea dispoziției cuprinsă în:
a) art.6 alin 1. C.P. pentru ipoteza unei infracțiuni comisă în stare de recidivă postexecutorie, judecată definitiv înainte de intrarea în vigoarea N.C.P., trebuie făcută în sensul că pedeapsa aplicată prin hotărârea de condamnare se va compara cu maximul special prevăzut în legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, prin luarea în considerare a dispoziției art.43 alin 5 C.P.;
b) art. 285 alin.4 C.P., duce la concluzia unei derogări de la dispozițiile generale ( art.44 alin.2 C.P.), atunci când se reține starea de pluralitate intermediară;
c) art.201 alin.6 C.P., conduce la atribuirea naturii juridice de cauză de excludere a infracțiunii, cauză specială de neimputabilitate.
II – Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentând răspunsul:
Având în vedere infracțiunea de ultraj ( art.257 alin.1 C.P. )
1) O tentativă de omor, săvârșită în condițiile articolului menționat, constituie infracțiune consumată de ultraj. Rămânerea omorului la stadiul de tentativă, indiferent de forma pe care o îmbracă ( tentativă idonee, neterminată sau terminată ), interesează din punct de vedere al sancționării, astfel încât, în cazul infractorului major persoană fizică, sancționarea, din punct de vedere al pedepsei principale, va implica majorarea limitelor cu o treime, iar ulterior, reducerea acestora la jumătate.
2) Această infracțiune (potrivit conținutului normativ din art.257 alin.1 C.P.) se poate manifesta și ca infracțiune de durată, după caz, infracțiune continuă, continuată, de obicei sau progresivă, prezentând interes și distingerea momentului final, al epuizării.
Formulați motivat, o cerere de chemare în judecată. Pentru formularea acțiunii, aveți în vedere un cuantum de 112.000 lei al creanței contestate, pentru societatea BITCOM, cu sediul în municip. Iași.
Referitor la cheltuielile nedeductibile în suma totală de 112.000 lei înregistrate în conturile contabile 603 ”Obiecte de inventar” și 604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate”, la impozitul pe profit aferent în suma de ....lei și la diminuarea pierderii fiscale pentru anul 2009 cu suma de .... lei:
Organele de inspecție fiscală au constatat că rezultatul fiscal al anilor 2007, 2008 și 2009 a fost stabilit eronat de către societatea comercială ca urmare a considerării ca deductibile fiscal a cheltuielilor în suma totală de .... lei reprezentând obiecte de inventar și materiale nestocate, pentru care nu s-a putut justifica efectuarea în scopul realizării de venituri impozabile. La control s-a considerat că au fost încălcate prevederile art.19 alin.1 Cod fiscal.
În fapt, în perioada ianuarie 2007-decembrie 2009 societatea comercială a înregistrat în contul contabil 603 ”Obiecte de inventar” achiziții reprezentând: rama foto digitală, 5 televizoare lcd, tensiometru Braun, set grădină, 2 mașini de spălat, 3 frigidere, aragaz, hota și rama hota, 2 aparate auto radio-CD, prăjitor de pâine, cuptor microunde, rider TV, husă pentru ATV, fier călcat travel, aparat de ras, bicicletă, precum și alte achiziții neidentificate în valoare de ....lei înregistrate cu ocazia deplasării în Germania din luna august 2008. De asemenea, societatea a înregistrat în contul contabil 604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate” achiziții reprezentând: husa motor, husa barca, vesta salvare, antena off, beton, plasa sudată, 2 stații de călcat, mașina de cusut, 2 bucăți grill sandwich. Societatea comercială susține că obiectele de inventar achiziționate au fost folosite în interesul firmei, marea majoritate fiind folosite pentru prezentarea mobilierului expus spre vânzare în magazinele firmei din....și...și că acestea sunt cuprinse în listele de inventariere anuală a patrimoniului.
Legea nr.571/2003 Cod fiscal, precizează următoarele: ”Art 19 – (1) Profitul impozabil se calculează ca diferența între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Art. 21-[…] (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: […] e) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii; […].``
Din analiza documentelor anexate dosarului contestației rezultă că pentru achizițiile de bunuri, societatea comercială nu a justificat efectuarea lor în scopul realizării de venituri impozabile. Astfel: în contestație se susține că rama foto digitală, televizoarele LCD ( 3 bucăți achiziționate în 2007 și 2 bucăți achiziționate în 2008), mașinile de spălat (2 bucăți achiziționate în 2007), frigidere (2 bucăți achiziționate în 2007 și 1 bucată în 2009), aragaz, hota și rama hota, prăjitor de pâine, grill, cuptor cu microunde sunt expuse pentru reclamă în magazinele destinate vânzării de mobilier. De asemenea, se susține că tensiometrul Braun se afla în trusa sanitară din magazin, setul de grădină ( masa și scaune) este existent în biroul din magazin, cele 2 aparate audio auto ( 1 bucată achiziționată în 2007 și 1 bucată în 2009 ) sunt montate la camioneta firmei, ryder-ul TV este montat la TV din magazine, setul Salzburg reprezintă mobilier pentru birou, mașina de călcat este utilizată pentru a lipi cant melaminat la produsele fabricate în atelier și pentru reparații, antena off 90 este folosită în magazin, cele 2 stații de călcat sunt utilizate pentru lipit cant melaminat la produsele fabricate în atelier și diverse reparații, mașina de cusut este utilizată pentru reparații la anumite elemente de mobilier iar cheltuielile fără justificare reprezintă monitor și calculator existente în biroul magazinului. În fapt, organele de inspecție fiscală au vizitat punctele de lucru din.....ale societății comerciale și au constatat că bunurile menționate mai sus nu sunt expuse în magazine pentru prezentarea mobilierului, așa cum se susține în contestație. Conform mențiunilor organelor de inspecție fiscală, explicația inițială dată de admnistratorul societății a fost aceea că bunurile expuse în magazine au fost furate, însă această justificare nu a fost susținută și cu documente care să ateste furtul, furnizate de organele de poliție. În ceea ce privește bunurile care au fost identificate în magazin ca fiind expuse în scop decorativ, pentru reclamă, acestea reprezintă ”imitații” achiziționate de societatea comercială cu factura nr...../....2007 emisă de ”P” din Polonia, din care enumerăm: cărți, combine, TV plasmă, DVD, monitor LCD, computer, laptop, telefon, imprimantă, plită ceramică, hota etc., bunuri pentru care organele de inspecție fiscală au acordat deductibilitate pentru cheltuielile înregistrate. Pentru 2 stații de călcat și mașina de cusut achiziționate în septembrie 2009 nu se poate justifica utilizarea în scopul menționat în contestație întrucât, conform evidenței contabile în atelier nu se mai execută lucrări de producție a mobilierului, urmând a fi desființat punctul de lucru respectiv, iar conform situațiilor privind amortizarea mijloacelor fixe societatea avea deja în dotare un utilaj ”mașina de aplicat cant”. În ceea ce privește achizițiile în valoare de..... lei înregistrate în luna august 2008 prin articolul contabil 603 ” Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”=5121 ”Conturi la bănci în lei” și pentru care societatea susține că ar reprezenta achiziție monitor și calculator, precizăm că nu se aduce nicio dovadă în sprijinul acestei susțineri, astfel încât nu pot fi identificate achizițiile pentru suma de ....lei.
Concluzia care se desprinde din analiza achizițiilor cu bunuri efectuate de societatea comercială în valoare totală de....lei, este aceea că ele nu pot fi considerate ca fiind efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, ci ca fiind efectuate în favoarea asociațiilor S.C. ”.....” S.R.L.
Faptul că bunurile reprezentând obiectele de inventar au fost cuprinse în listele de inventariere anuale, dovedește doar achiziția acestora de către societatea comercială, dar nu dovedește și folosirea lor în scopul realizării de venituri impozabile.
Aveti dreptate. Vroiam sa inteleg rolul acestor doua notiuni. Nu inteleg totusi de ce s-au reglementat 2 tipuri de plangeri si nu un singur tip, pare sa indeplineasca acelasi rol.
Buna ziua, va rog frumos sa-mi spuneti care este diferenta dintre o plangere si o plangere prealabila.
Noul Cod Penal defineste ca fiind incunostintarea facuta de o pers fiz/jurid, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune.
Iar la plangerea prealabila se precizeaza ca se aplica in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere.
M-am uitat in tot Noul Cod Penal in special in cazul infractiunilor din partea generala si nu se precizeaza sub niciun fel ce fel de plangere trebuie aplicata.
Eu am terminat facultatea-licenta la zi in perioada 01.10.2009 - 15.07.2013, in care am obtinut un venit dintr-o activitate de munca temporara 01.11.2011 - 01.12.2011 (recesamant national).
Potrivit art. 49, alin (3) din Legea 263/2010-privind sistemul unitar de pensii publice, in vigoare in acest moment, persoanele prevazute la alin (1) – (in cazul dvs lit b) beneficiaza de perioadele asimilate daca in aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare in conditiile prezentei legi.
Mi se pare aberant sa nu beneficiez de acest drept, sa mi se anuleze anii de studii ca stagiu de cotizare, ca am realizat un venit amarat in conditiile in care se moare de foame in tara si se fura cat caru.
Deci, in concluzie mi se anuleaza anii de studiu ca stagiu de cotizare ca nu-mi dau seama cum se interpreteaza in cazul meu ?
Buna ziua, m-am lovit de niste spete ce tin de fiscalitate, unele in corelatie cu legislatia europeana, pe care nu am reusit sa le deslusesc sub nicio forma (nici ca logica sau din punct de vedere juridic), legislatia in vigoare nu-mi indica clar raspunsul. Va rog frumos daca a-ti putea avea amabilitatea sa-mi dati raspunsul la aceste intrebari si explicatia de ce este asa raspunsul.
VA MULTUMESC !
1. Instanța de fond a reținut că numitul T.M., în calitate de administrator al societății comerciale X SRL, a gestionat un contract de finanțare POSCCE. Pentru a obține rambursarea cheltuielilor aferente primei cereri, numitul T.M. a depus la Autoritatea de Management un contract de achiziție și 3 facturi dovedind livrarea de utilaje. În egală măsură, administratorul a confirmat prin cererea de rambursare că informațiile furnizate sunt conforme și legale. Autoritatea de Management a verificat contractul și facturile, constatând că acestea nu există în contabilitatea pretinsului furnizor și a respins la plată cererea de rambursare. Organele de urmărire penală au fost sesizate cu suspiciuni de fraudă. Urmărirea penală s-a finalizat cu trimiterea în judecată. Care este soluția instanței ?
a) Instanța va dispune condamnarea numai a numitului T.M., în calitate de administrator și responsabil de proiect pentru infracțiunile prevăzute la art. 18^1 alin.1 din Legea nr.78/2000;art. 322 C.P. cu aplicarea art.36 C.P.; art.326 C.P., cu aplicarea art.39 C.P.
b) Instanța va dispune condamnarea atât a numitului T.M., cât și a persoanei juridice X SRL, pentru săvârșirea faptelor prevăzute la art.32 C.P., raportat la 18^1 alin.1 din Legea 78/2000; de 4 ori art.322 C.P.; art.326 C.P., cu aplicarea art.39 C.P.
c) Instanța va dispune condamnarea atât a numitului T.M., cât și a persoanei juridice X SRL, pentru săvârșirea faptelor prevăzute la art.32 C.P. raportat la art. 18^1 alin.1 din Legea nr.78/2000; a 4 infracțiuni prevăzute de art. 322 C.P. cu aplicarea art 39 C.P.
2. Numitul M.D. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la art.32 CP raportat la 18^1 alin.1 din Legea 78/2000 și art.326 CP, cu aplicarea art.39 CP. În sarcina sa, s-a reținut că în data de 11.08.2011 a depus la OI o aplicație pentru o finanțare din fonduri europene; la dosarul aplicației există și o declarație pe propria răspundere a numitului M.D., cum că asociația A, al cărei președinte era, nu are obligații restante la bugetul general consolidat. În fapt, însă din verificările efectuate, a rezultat conform certificatului de atestare fiscală că asociația înregistra la aceea dată un debit din angajarea răspunderii solidare pentru o faptă a unui salariat împotriva unei autorități publice. Numitul M.D. a solicitat instanței penale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o trimitere preliminară, de vreme de Regulamentul UE 966/2012 prevedea că aplicantul nu trebuie să aibă restanțe la buget from taxes and contributions; pentru ca instanța europeană să asigure interpretarea formulării, în sensul dacă aceasta include și alte sume datorate bugetului general consolidat. Care este soluția instanței ?
a) Instanța va admite excepția de trimitere preliminară, fiind utilă și necesară pentru soluționarea cauzei;
b) Instanța va respinge excepția de trimitere preliminară, întrucât trimiterea preliminară nu este admisibilă în materie penală, după cum nici Regulamentul UE nu produce efecte în materie penală;
c) Instanța va respinge excepția de trimitere preliminară, întrucât aceasta este obligatorie doar pentru instanțele a căror hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac.
3. Societatea A SRL a solicitat anularea Deciziei de impunere nr. z/2012 și a Raportului de inspecție fiscală subsecvent, precum și a Deciziei de respingere a contestației prealabile emise de DRFP B. Societatea a fost obligată la plata unor creanțe fiscale suplimentare, stabilite ca urmare a inspecției fiscale din contractele de livrări de bunuri nr. Xx și tt, încheiate cu societatea M GHmB cu sediul în Germania, pentru bunuri livrate unei societăți terțe în Grecia. Organul fiscal a stabilit că pentru aceste contracte, societatea A SRL trebuia să plătească TVA în România. Care este soluția instanței ?
a) Instanța va respinge acțiunea; conform art. 128 Cod fiscal, livrările de bunuri sunt operațiuni taxabile;
b) Instanța va respinge acțiunea; conform art.134^1 Cod fiscal, faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu excepțiile prevăzute în prezentul capitol;
c) Instanța va admite acțiunea; conform 132 Cod fiscal, locul de livrare a bunurilor este locul unde se găsesc bunurile la începutul transportului indiferent de cine sunt transportate.
4. Instanța de fond a reținut că P.N., persoană fizică a fost impusă din oficiu pentru venituri realizate din practicarea fără autorizație a activității de taximetrist în anul 2001. Decizia de impunere a fost emisă pe baza informațiilor obținute de organul fiscal din oficiu în anul 2011. Prin contestație prealabilă și prin cererea de chemare în judecată, P.N. a invocat prescripția dreptului de a stabili obligații fiscale, pentru anul 2001, dreptul stingându-se la 01.01.2007. Prin întâmpinare, organul fiscal a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că dreptul de a stabili obligații fiscale se stinge în cauză în termenul de 10 ani aplicabil pentru (la 01.01.2012). Care este soluția instanței ?
a) Instanța va admite acțiunea motivat de faptul că dreptul de a stabili obligații fiscale, s-a prescris indiferent dacă se aplică termenul de 5 sau de 10 ani.
b) Instanța va respinge acțiunea motivat de faptul că dreptul de a stabili obligații fiscale nu s-a prescris, fiind aplicabil termenul de 10 ani întrucât exercitarea activității fără autorizare și fără declarare constituie fapte prevăzute de legea penală;
c) Instanța va respinge acțiunea motivat de faptul că dreptul de a stabili obligații fiscale nu s-a prescris, întrucât termenul de prescripție a fost suspendat în perioada în care contribuabilul a omis să depună declarații privind activitatea sa.
5. În fapt, reclamanta M SRL a solicitat printr-o contestație la executare anularea Deciziei de impunere nr. x/2011, Somației nr. x/2014, a proceselor-verbale de calcul a accesoriilor din 2012 și 2013 și a măsurilor de executare silită-poprire, dispuse împotriva subscrisei. Reclamanta a arătat că în anul 2011 a fost supusă unei inspecții fiscale parțiale prin care s-a stabilit impozit pe profit suplimentar la plată în cuantum de 118.000 lei prin constatarea ca nedeductibile a cheltuielilor cu plata salariilor, deși societatea a depus contractele de muncă și documentele contabile aferente. Astfel, suplimentul de impozit a rezultat dintr-o aplicare greșită a dispozițiilor legale privind cheltuielile deductibile, motiv pentru care nu datorează sumele indicate în titlul de creanță devenit titlu executoriu. Astfel, lipsind creanța formele de executate silită sunt de asemenea lovite de nulitate. Care este soluția instanței ?
a) Instanța va admite acțiunea și va dispune anularea titlului de creanță și a actelor de executare, întrucât procedând la o analiză a fondului cauzei a constatat că documentele contabile dovedesc existența raporturilor de muncă și plata drepturilor salariale, existând astfel cheltuieli deductibile;
b) Instanța va respinge acțiunea întrucât actele emise de organul fiscal verificabile în cadrul procesual al contestației la executare sunt legale și temeinice;
c) Instanța va respinge acțiunea și va menține actele administrativ-fiscale și actele de executare, aspectele susținute de organul fiscal fiind confirmate de expertiza dispusă în cauză.
Tin sa precizez ca am si studii superioare, am inteles ca pentru acest lucru beneficiez de 25 % din castigul salarial mediu brut lunar asimilindu-se ca stagiu de cotizare.
avocatnet.ro explicăm legislația
