conceptul de normal / normalitate

maran corina a scris:

Normalul este acceptat de fiecare individ in parte din rationamente diferite ( asta e logic) si cu toate astea marea majoritate vor accepta in final ceea ce la inceput au refuzat de bun simt !
Da, toleranta unora a scazut, dar asta nu inseamna ca marea majoritatea nu are o mare toleranta la ceea ce as numi "o noua normalitate" !

Normalul este un concept greu de definit, chiar mai greu de definit decat in alte domenii.
Un lucru este cert, se staruie în cautarea normalului, unii cautandu-l chiar in patologic, altii cautand norme capabile sa delimiteze normalul de patologic.
Un lucru semnificativ este si faptul ca în Sfanta Scriptura cuvantul normal nu apare , iar conceptul de normalitate a dat mult de furca teologilor, filozofilor, psihologilor, medicilor, sociologilor etc.
Cert este ca : Normalitatea a devenit in aceste vremuri un concept lax, daca nu chiar inutil, si in orice caz supus batjocurii.

Astazi am avut ocazia intr-o intersectie aglomerata si fara semaforizare sa fiu martor la un caz care pur si simplu m-a uimit dupa cum urmeaza:
Mare artera din Bucuresti, mare limuzina , "mare om de afaceri"care forteaza intersectia (de pe drumul fara prioritate), el este cel suparat , si tot el apostrofeaza pe soferul care nu l-a lasat sa treaca, dialogul fiind urmatorul:
Soferul:
- Domnule nu este normal ceea ce faceti fortand intersectia, daca nu eram atent ma accidentati !
Ba este normal ce fac , plus ca daca imi loveam masina de mii de euro , vedeai tu, ce este normal si ce nu este normal !

In rest fara cuvinte .........................
PS Iti multumesc u.b.i.k , punctele si subpunctele din interventiile tale anterioare, mi-au venit in minte si mi-au dat puterea sa ma abtin de la ceva rau! Am coborat din masina sa-l sprijin pe soferul in varsta.

“Normal” este un concept greu de definit… Corect (o afirm de parca as fi vreo autoritate in domeniu :"> ).
S-a vorbit aici (si) despre “haita” si despre binele “comun al haitei”…Membrii haitei sunt solidari…? Sunt. Atunci, oamenii de ce nu sunt solidari? Pentru ca sunt lasi? Pentru ca sunt egoisti? Pentru ca sunt orgoliosi? Pentru ca au… constiinta? Sau pentru ca - de fapt - omul nu este tocmai un “animal social” dar este obligat sa traiasca in “societate”? Cand cineva se simte obligat la ceva cred ca incepe frustrarea… pe care fiecare o manifesta in… felul lui… Ca individul din exemplul dat de @zoritong… Un individ slab, care se ia de cei mai slabi decat el! Pe unii ca acestia de ce nu ii exclude “haita”? De ce “haita” nu exclude pe toti aceia care se simt bine cand batjocoresc pe altii? Din instinct de… supravietuire? Ma indoiesc. Mai adevarat din lasitate si - in unele cazuri (nu putine) din interes… material.
De ce nu exclude “haita” pe femeia care isi abandoneaza sau neglijeaza copilul caruia i-a dat nastere? (aproape valabil si pentru tata, dar e cam alta discutie)
De ce accepta “haita” reguli impuse din exterior? Ma refer aici la Directivele UE si altele de gen - care (in multe cazuri) nu se potrivesc mentalitatii “haitei” respective… E normal?

Prea multi tineri aleg sa moara in razboaie care nici macar nu sunt “ale lor”… O fac din convingere? Unii, probabil, dar cei mai multi aleg “calea armelor” din… interes material: mananca pe banii statului, se imbraca in haine cumparate de stat, locuiesc in case platite de stat (nu ma refer aici strict la militari romani, ci la cei de prin toata lumea), au anumite “avantaje” in societate, se pensioneaza mai repede si multe altele (chiar daca sunt si voci care afirma ca e stresant sa fii militar chiar si in timp de pace - si cred ca este, dar aceasta nu schimba datele problemei cata vreme e o chestiune de alegere libera)… Multi se inroleaza numai si numai pentru bani - pe cei care se inroleaza din “convingere” ii cred sinceri (dar azi acestia sunt putini) - si acestia sunt cei care, mai apoi, se aleg cu sufletul ciuntit. Cei care se inroleaza pentru bani au in sange, cred, placerea de a ucide sau… curiozitatea de a sti cum e sa ucizi un seaman (si cum altfel sa ucizi fara a fi pedepsit de legile societatii? ).
Unii aleg sa devina politisti nu pentru ca se gandesc ca pot face ceva pentru “binele comun” ci pentru ca astfel isi imagineaza ca sunt mai puternici - o putere gresit inteleasa, de prea multi…

E normal ca oamenii sa fie solidari? Sau ba? Oricare credincios ar raspunde cu un “da” hotarat - dar daca am “cerceta” faptele sale vom avea surpriza (prea adesea) sa constatam ca tot ceea ce stie acel om este numai… teorie. E normal sa fie asa? Nu; pentru ca vorba, gandul si fapta trebuie sa fie “in tandem”.
E normal sa sarim in ajutorul unui seaman care - la un moment dat - nu se descurca singur. De ce nu o fac prea multi? Din lasitate, din comoditate sau din slabiciune morala? (in cazul slabiciunii fizice este de inteles, dar chiar si unul mai putin puternic fizic poate face ceva - in functie de situatie).
E normal sa ne pese de ceilalti? E cat se poate de normal: oamenii nu sunt obiecte pe care le poti strica si le poti duce la reparat mai apoi… Ceva, acolo, in sufletul omului de care nu ne pasa ramane “stricat”… “Ceea ce-l face pe copil sa planga este mult mai important decat ceea ce-l face sa taca” - e valabil si in cazul adultilor.
Se spune ca in iubire nu trebuie sa-ti ceri scuze. E normal? E cat se poate de normal - daca interpretam cum… trebuie. Pentru ca nu e vorba ca ai dreptul sa ranesti si sa nu-ti ceri scuze - e vorba ca in iubire nu trebuie sa ranesti pentru a nu fi nevoit sa iti ceri scuze. Scuzele nu repara mare lucru - scuzele, in asemenea situatii sunt ca... frectia la picior de lemn.

Sunt aceste chestiuni de bun-simt? Daca sunt ar trebui sa fie si normale. Personal, cred ca a fi solidari, a ne ajuta intre noi, a ne pasa de ceilalti (macar sa nu-i ranim, daca nu ii putem ajuta), a zambi, si altele sunt “chestiuni” cat se poate de normale. De ce, totusi, nu se intampla prea des…? Pentru ca, de fapt, omul nu este un “animal social”? Dar omul are constiinta…

Daca am gresit cu ceva… ma_caiesc: mac-mac-mac… :D

zoritong a scris:

Un lucru semnificativ este si faptul ca în Sfanta Scriptura cuvantul normal nu apare , iar conceptul de normalitate a dat mult de furca teologilor, filozofilor, psihologilor, medicilor, sociologilor etc.
Cert este ca : Normalitatea a devenit in aceste vremuri un concept lax, daca nu chiar inutil, si in orice caz supus batjocurii.

O sa scriu ca si atunci cand ne jucam " Apa-Foc ". Foc...foc...;)

Am devenit niste roboti care facem jocurile altora. Nu e normal.

:coffee:

edit later : pardon, am ajuns sa ne jucam de-a altii....doar ca noi suntem muritori.

Normal versus anormal; o miscare continua a unui cursor pe o axa al carui punct de plasare la un moment dat tine de cat de multi oameni bine intentionati reactioneaza sau doar privesc la gesturile mai mult sau mai putin reprobabile ale semenilor.