Aratarea titularului dreptului
Aratarea titularului dreptului este reglementata in art. 64-66 c.p.c. Ea poate fi facuta numai de paratul care, detinand un lucru pentru altul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este chemat in judecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului. Cu alte cuvinte presupune existenta unui raport juridic intre parat si titularul dreptului, cu privire la lucrul determinat ce formeaza obiectul cererii, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin cerere trebuie sa se valorifice un drept real.
Potrivit. art. 65 c.p.c., cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
Tertului i se va comunica cererea de aratare a titularului dreptului, copie de pe cererea de chemare in judecata, copie de pe inscrisurile aflate la dosar.
Pentru a se putea admite o asemenea cerere, trebuie cumulativ:
1. reclamantul sa urmareasca valorificarea unui drept real, deci sa fi introdus o cerere reala
2. paratul sa fie un simplu detentor precar al bunului asupra caruia poarta dreptul real invocat de reclamant
3. paratul sa afirme ca titularul dreptului este un tert
4. paratul sa faca cererea de aratare a titularului dreptului
5. cererea sa fie introdusa cel mai tarziu la prima zi de infatisare
Ipoteze
a) cel aratat ca titular al dreptului se infatiseaza si recunoaste sustinerile paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial.
Solutia aratata de art. 66 alin 1 c.p.c.: titularul va lua locul paratului, acesta din urma fiind scos din judecata
b) tertul se infatiseaza, dar tagaduieste aratarile paratului, sau cel aratat ca titular al dreptului, desi regulat citat, nu se infatiseaza.
Solutia art. 66 alin. 2 c.p.c.: tertul va dobandi calitate de intervenient principal, judecata continuand intre reclamant, parat si intervenient
c) tertul se prezinta si recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea. Legiuitorul nu da o solutie in aceasta ipoteza, astfel ca in practica si doctrina se intalnesc urmatoarele solutii:
Solutia 1: tertul ramane in proces in calitate de intervenient, procesul continuand intre reclamant, parat si tert
Solutia 2: nu se ia in considerare cererea de interventie, judecata continuand intre reclamant si parat. Daca se stabileste, in urma dezbaterilor, ca tertul este titular al dreptului asupra bunului, se va respinge cererea ca fiind gresit indreptata.