pt bianca 27
Instituţia „Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţi” a fost introdusă în Codul de procedură civilă prin O.U.G. nr.138/2000, în titlul III „Procedura înaintea primei instanţe”, capitolul III, secţiunea III1, art.2411 - 24122. Ulterior , prin O.U.G. nr.59/2001, aceste dispoziţii au fost abrogate ,fiind reintroduse, apoi, prin Legea nr.219/2005 privind aprobarea O.U.G. nr.138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă .
Obiectivul principal al acestei reglementări a fost acela de a moderniza procedura judecării litigiilor civile în vederea creşterii calităţii actului de justiţie prin soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, degrevarea activităţii instanţelor de judecată, responsabilizarea participanţilor la actul de justiţie . Astfel, părţile interesate în stabilirea, în termen cât mai scurt şi cu bună credinţă, a situaţiei de fapt reale, vor avea posibilitatea legală să realizeze administrarea probelor prin avocaţii lor, sub controlul operativ al instanţei ori de câte ori este cazul. Înainte de administrarea probelor în aceste condiţii, instanţa va fi obligată să cerceteze cauza sub toate aspectele care ar putea pune problema participării şi a altor persoane în proces ori care ar face inutilă continuarea judecăţii şi, implicit, administrarea de probe .
Procedura administrării probelor de către avocaţi se va desfăşura potrivit unui program încuviinţat de instanţă, în care sunt fixate şi termene pentru administrarea probelor, ţinându-se seama de volumul şi complexitatea acestora. Astfel, îndată ce probele au fost administrate în modul arătat, se creează posibilitatea ca instanţa să treacă direct la dezbaterea în fond a cauzei.
art.2411 C.proc.civ. prevede că dispoziţiile referitoare la administrarea probelor de către avocaţi sunt aplicabile numai în cazul litigiilor patrimoniale, afară de acelea ce privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţie. Ca urmare, administrarea probelor de către avocaţi este posibilă doar în cazul litigiilor patrimoniale referitoare la drepturi asupra cărora legea permite a se face tranzacţie . Sunt excluse din domeniul de aplicare al acestei proceduri litigiile nepatrimoniale şi litigiile patrimoniale cu privire la drepturi asupra cărora tranzacţia nu este posibilă .
Procedura administrării probelor prin avocaţi este facultativă şi nu obligatorie, trăsătură ce rezultă din Art.2412 alin.1 C.proc.civ. , potrivit căruia, la prima zi de înfăţişare părţile pot conveni ca avocaţii care le asistă şi le reprezintă să administreze probele în cauză, conform noilor dispoziţii legale. De asemenea, din textul citat rezultă că această procedură necesită acordul de voinţă al părţilor, trăsătură ce reiese şi din art.2412 alin.2 teza a II-a C.proc.civ. Mai mult, acest din urmă text dispune că, dacă sunt mai multe părţi asistate de acelaşi avocat, consimţământul se va da de fiecare dintre ele separat.
Consimţământul pentru administrarea probelor de către avocaţi se va da de către părţi, personal sau prin mandatar cu împuternicire specială.
Procedura poate fi aleasă de către părţi doar dacă acestea sunt asistate (reprezentate) de către avocaţi sau de către consilieri juridici, caracteristică ce rezultă din obiectul de reglementare al procedurii. Potrivit art. 2413 C.proc.civ., în cazul reprezentării părţilor în condiţiile art. 2412 C.proc.civ., şedinţele de judecată se pot desfăşura în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocaţilor sau a consilierilor juridici. Participarea obligatorie a consilierilor juridici rezultă din textul art. 24122 alin.1 C.proc.civ., care prevede că dispoziţiile secţiunii se aplică în mod corespunzător şi consilierilor juridici care, potrivit legii, reprezintă partea. La şedinţele de judecată, desfăşurate în condiţiile de mai sus, sunt admise şi părţile ori, când este cazul, mandatarii lor.
Procedura instituită de art. 2411 - 24122 C.proc.civ. este derogatorie de la procedura de drept comun a administrării dovezilor, caracteristică ce rezultă din art. 24121 C.proc.civ. care prevede că dispoziţiile secţiunii a III-a din capitolul III sunt aplicabile dacă în secţiunea III1 nu se prevede altfel. De asemenea, textul citat prevede că, la cererea avocatului sau a părţii interesate, instanţa poate lua măsura amenzii şi obligării la plata de despăgubiri, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.1081 - 108 4 C.proc.civ.
Tot o caracteristică a acestei proceduri este şi aceea că ea reprezintă o excepţie de la principiul publicităţii şi al nemijlocirii şi, într-o oarecare măsură , de la principiul oralităţii procedurii de administrare a probelor .
Deşi, aparent, este diminuat rolul activ al judecătorului, în realitate acesta poate fi exercitat pe tot parcursul procedurii. Astfel, potrivit art.2414 alin.1 pct.7, judecătorul poate ordona din oficiu probele pe care le consideră necesare pentru judecarea procesului. De asemenea, în situaţia în care instanţa socoteşte necesar, va dispune readministrarea probelor (toate sau numai unele dintre ele) în faţa sa (art.24120 alin.1 C.proc.civ.).
Însă noua procedură de administrare a probelor întăreşte principiul celerităţii sau operativităţii procesului civil, care, de fapt, este unul dintre scopurile pentru care a fost instituită procedura în discuţie . De asemenea, principiile disponibilităţii, contradictorialităţii şi dreptului la apărare se manifestă deplin în cadrul administrării probelor de către avocaţi.
pt bianca27 .........continuare
Înainte de începerea procedurii propriu-zise de administrare a probelor, trebuie îndeplinită o procedură prealabilă, în cadrul căreia instanţa şi părţile au anumite obligaţii, nu înainte, însă, ca judecătorul să încerce împăcarea părţilor, dispoziţiile art.131 C.proc.civ. fiind aplicabile (art. 2414 alin.3 C.proc.civ).
Potrivit art. 2414 C.proc.civ., după constatarea valabilităţii consimţământului dat de către părţi în condiţiile art. 2412 C.proc.civ., instanţa va proceda astfel:
1. va soluţiona excepţiile invocate de părţi ori ridicate din oficiu.
2. va hotărî asupra cererilor de intervenţie , formulate de părţi sau de terţe persoane, în condiţiile legii, adică ale art.49-66 C.proc.civ.
Dacă cererile de intervenţie voluntară sau de intervenţie forţată formulate de către reclamant au fost depuse după prima zi de înfăţişare, se vor aplica dispoziţiile art 2415 alin.2 pct.1 C.proc.civ. şi ale art.2417 C.proc.civ.
3. va examina fiecare pretenţie şi apărare în parte, pe baza cererii de chemare în judecată, a întâmpinării şi a explicaţiilor avocaţilor.
4. va constata care dintre pretenţii sunt recunoscute şi care sunt contestate.
În situaţia în care pârâtul recunoaşte o parte din pretenţiile reclamantului, vor fi aplicabile dispoziţiile art.270 C.proc.civ.
5. la cerere, va dispune, în condiţiile legii, măsuri asigurătorii, măsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt, în cazul în care aceste măsuri nu au fost luate, în tot sau în parte, potrivit art.1141 alin.6 C.proc.civ.
6. va lua act de renunţarea reclamantului, de achiesarea pârâtului sau de tranzacţia părţilor, în cazul în care se iveşte vreuna din aceste situaţii.
7. după soluţionarea împrejurărilor menţionate la pct.1-6 ale art.2414 alin.1 C.proc.civ. ori atunci când nu intervine nici una din aceste împrejurări, instanţa va încuviinţa probele solicitate de părţi, pe care le găseşte concludente, precum şi pe cele pe care din oficiu, le consideră necesare pentru judecarea procesului. Dispoziţiile art.168 C.proc.civ., privind încheierea de încuviinţare a dovezilor, sunt aplicabile.
8. va decide în legătură cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de înfăţişare.
Pentru administrarea probelor de către avocaţi, instanţa va stabili un termen de până la 6 luni, ţinând seama de volumul şi complexitatea dovezilor încuviinţate, termen care va putea fi prelungit doar în situaţiile şi pentru durata strict prevăzute de lege.
În afară de obligaţiile pe care le are instanţa anterior administrării probelor, legea impune unele obligaţii şi părţilor. Astfel:
1. art.2412 alin.3 C.proc.civ. prevede că fiecare parte este obligată să declare că, pentru procedura administrării probelor prin avocaţi, îşi alege domiciliul la avocatul care o reprezintă.
2. obligaţia părţilor de a participa, personal şi asistate sau reprezentate de avocat, la termenul de încuviinţare a dovezilor.
3. în cel mult 15 zile de la încuviinţarea probelor, părţile, prin avocaţii lor, vor prezenta instanţei programul de administrare a acestora, purtând semnătura avocaţilor în care se vor arăta locul şi data administrării fiecărei probe. Programul se încuviinţează de instanţă, în camera de consiliu , şi este obligatoriu pentru părţi şi avocaţii lor. Nerespectarea nejustificată a acestui program atrage decăderea părţii din dreptul de a mai administra proba respectivă (art.2416 alin.1 şi 4 C.proc.civ.).
4. programul încuviinţat în condiţiile menţionate mai sus va fi comunicat de către reclamant procurorului, dacă acesta participă la proces în condiţiile art.45 alin.3 şi 4 (art.2416 C.proc.civ.).
5. obligaţia suportării cheltuielilor necesare administrării probei de către partea care a propus-o (art.2416 alin. final C.proc.civ.).
Potrivit art.2416 alin.3 teza I C.proc.civ., probele pot fi administrate în cabinetul unuia dintre avocaţi sau în orice alt loc convenit, dacă natura probei impune aceasta. De la această regulă există două excepţii: cercetarea la faţa locului se efectuează de către instanţă potrivit dispoziţiilor de drept comun, art.215-217(art.24114 C.proc.civ.); luarea interogatoriului se va face de către instanţă în camera de consiliu (art.24115 C.proc.civ.).
Dacă în cursul administrării probelor de către avocaţi apar situaţii, numite incidente procedurale, care impun intervenţia instanţei pentru soluţionarea lor, termenul de 6 luni stabilit pentru administrarea probelor va putea fi prelungit, potrivit art.2415 alin.2 pct.1-4 C.proc.civ.
După administrarea tuturor probelor încuviinţate, reclamantul , prin avocatul său, va redacta concluziile scrise, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, sau le va înmâna în mod direct, sub luare de semnătură, celorlalte părţi şi, când este cazul, Ministerului Public (art. 24117 alin.1 C.proc.civ).
Potrivit art. 24117 alin.2 C.proc.civ., după primirea concluziilor scrise ale reclamantului, fiecare parte prin avocatul său şi Ministerul Public trebuie să redacteze propriile concluzii scrise, pe care le va înmâna reclamantului, conform alin.1, celorlalte părţi, precum şi Ministerului Public, dacă este cazul.
După aceasta se va trece la alcătuirea dosarului.
La expirarea termenului stabilit de instanţă potrivit art.2415 C.proc.civ., avocaţii părţilor vor prezenta împreună instanţei dosarul alcătuit .
Primind dosarul, instanţa va fixa termenul de judecată, dat în cunoştinţă părţilor, care nu va putea fi mai lung de o lună de la data primirii dosarului. Dacă la administrarea probelor a participat şi reprezentantul Ministerului Public, acesta trebuie citat .
La termenul fixat, instanţa poate proceda la judecarea în fond a cauzei, acordând cuvântul părţilor, prin avocatul sau consilierul lor juridic, precum şi, dacă este cazul, procurorului, pentru a pune concluzii.
avocatnet.ro explicăm legislația
emilalexandru 
CABINET DE AVOCAT "STOICA IOANA"