Vreau sa plec de acasa!

Doamna avocat, sfaturi fara acoperire da toata lumea, viata reala este altceva decat plangeri si compatimiri. Ce regim de internat, cu cine sa vorbeasca, stiti foarte bine care este realitatea, in scolile romanesti. O numesc fetita, pentru ca este o fetita dar in acelasi timp in multe lucruri este mai matura decat ar fi normal pentru varsta ei. Ce este important, sa fuga de acasa aiurea in tramvai sau sa faca" pace" cu parintii si sa-si termine scoala.? Pana introduce actiunea, pana gaseste tutorele, care poate la final nu mai vrea sa fie tutore, ca instanta sa numeasca un alt tutore, neexistand motive gen abuz fizic, etc stiti f bine, ei bine pana atunci face deja 18 ani, si ea a pierdut un an de scoala. Nu suntem in telenovele, viata e dura si ea trebuie sa inteleaga asta, ca interesul ei major este sa termine scoala. Dupa parerea mea si a altora cred, nu plansul pe umar o ajuta ci un sfat realmente practic si pertinent. Nu stiu daca sunteti mama, dar cand o sa aveti un copil adolescent o sa vedeti ca drama de azi nu este si drama de maine.

adelina2008 a scris:

Am 17 ani. Parintii ma pot lua inapoi la ei acasa? Exista vreo cale prin care imi pot alege alt tutore?

Comparand ce a scris Adelina, daca acesta este numele ei, inclin sa cred ca povestea Adelinei nu exista.Aceasta Adelina se contrazice intru totul cu ce a scris prima data.

aly_yoana a scris:

adelina2008 a scris:

Am 17 ani. Parintii ma pot lua inapoi la ei acasa? Exista vreo cale prin care imi pot alege alt tutore?

Comparand ce a scris Adelina, daca acesta este numele ei, inclin sa cred ca povestea Adelinei nu exista.Aceasta Adelina se contrazice intru totul cu ce a scris prima data.

Am raspuns deja la asta, e necesar sa mai revin?
Multumesc de sfaturi. Vroiam doar o informatie, mi s-a dat, mi s-au dat si sfaturi. Pe plan psihologic nu sunt ok, sufar de depresie (intr-o forma moderata) pe care nu sunt lasata sa o tratez. Insa cei care intr-adevar ar trebui sa apeleze la psiholog sunt parintii mei...si nu se va intampla niciodata acest lucru.

Din fericire, am cu cine vorbi, are cine sa ma ajute, ba chiar sa ma intretina (nu ma refer la un barbat - o relatie sexuala). Singurul impediment erau ai mei.

Multumesc pt raspunsuri!

Ca sa te simti mult mai bine, autocerceteaza-te si gaseste-ti capacitatea/abilitatea pe care o ai sa ajuti si tu pe cineva, pentru ca intrezaresc existenta acestei calitati pe care nu ai descoperit-o!:thumbup: De fapt nu ai nevoie de ajutor ci de confirmari=D> Maturitatea nu se masoara intotdeauna in ani.
Cauta persoana pe care poti sa o ajuti si fa acest lucru!:yes:
(asta nu inseamna sa o obligi sa treaca strada neaparat, numai ca s-a oprit la colt ca sa-si mai traga sufletul:rofl: ) Succes si siguranta=D>

Adelina,felicitari pentru decenta de a reveni in acest forum cu lamurirea de mai sus.Iti admir maturitatea gindirii si a actiunilor intreprinse pina acum.Pacat ca nu esti lasata sa-ti tratezi depresia,cit despre parintii tai ce sa spun,tu ii cunosti cel mai bine.
Nu uita,atunci cind ai nevoie,de mesajeria privata ( cel putin).:luck: