Daca nu ma pot prezenta la un proces ( apel) si doresc sa ma reprezinte un avocat, ce trebuie sa fac ?
As vrea sa stiu daca in afara de onorariul avocatului, pe care il platesc acestuia, mai trebuie sa platesc si altceva.
Avocatul poate merge la proces singur? Trebuie imputernicit notarial?
Cu multumiri si scuze pentru stangacia exprimarii de ...om simplu. As vrea sa stiu care sunt costurile inainte de a angaja o discutie cu avocatul. Am cheltuit deja multi bani cu deplasarile in provincie in 2 procese care nu se mai termina deoarece reclamantul ( desi nu are argumente) este procesoman.
Nu este corecta teoria potrivit careia consilierul juridic isi exercita profesia in temeiul contractului de munca. Se pot angaja serviciile unui consilier juridic si in in temeiul unei conventii civile sau contract de prestari servicii juridice. Intrebati si la Inspectoratul Teritorial de Munca si vi se va raspunge ca este perfect legala si aceasta modalitate de a exercita profesia legala.
Art. 1 din Legea nr. 514/2003 foloseste sintagma "in slujba carora se afla" , in concluzie legiuitorul nu a impus partilor un anumit tip de contract. In plus, cred ca ati uitat de statutul profesiei si obligatia de a respecta Art. 24. (2) "In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, autoritatile publice, institutiile si toate celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor opera modificarile prevazute de prezenta lege in incadrarea si stabilirea statutului, a drepturilor si obligatiilor consilierilor juridici pe care ii au numiti sau angajati in slujba lor.
Termenul de angajat se foloseste si in cazul avocatilor..."pentru angajarea unui aparator"...
In esenta pentru a reprezenta pe cineva in temeiul art 68 C.pr.civ nu trebuie sa fi nici prieten, nici cunostiinta si nici mandatul nu este obligatoriu sa fie gratuit. Pur si simplu reprezinti in baza procurii judiciare.
Legea nu interzice consilierului juridic sa reprezinte persoane fizice, si nici mandatul cu titlu oneros.
Nu sunt de acord ca nu poate fi penalist consilierul juridic, ganditi-va la modificarea C.P. si la raspunderea penala a persoanei juridice.
Cum va puteti imagina ca in practica judiciara s-ar intampla situatii ce ocolesc legea ??
Legalitatea este data de urmatorul principiu constitutional "Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus".
Atitudinea dvs. este contrara legii si ar putea fi catalogata practica anticoncurentiala.
Stimate domn, potrivit art 3 din Legea nr 51 rezulta clar cum sta treaba.
Art 68 alin 4 c.pr. civ. se refera la reprezentarea persoanelor juridice si nu a persoanelor FIZICE.
Eu apreciez faptul ca aveti un punct de vedere diametral opus (si este dreptul dvs) dar aveti si legea consilierilor juridici de care uitati.
Exista dreptul de a reprezenta persoana fizica angajata la firma.Dar sa nu imi spuneti ca puteti reprezenta dvs ca si consilier juridic un client acuzat de trafic de droguri.Nicio instanta penala din tara nu o vad sa va lase sa reprezentati acea pesoana acuzata.
Cred ca discutam de lucruri diferite.Am rezerve seriose ca ati putea tine o pledoarie de 30-40 de minute, timp in care instantele sa vada argumentele si apararile apararii in raport de probele invocate de parchet, in astfel de cauze penale cu arestati.
Eu vorbesc de lege lata si nu de lege ferenda.
Daca imi puteti da un axemplu concret in care o instanta penala din Romania a permis unui consilier juridic sa asiste un inculpat care nu este angajat al unei societati comerciale eu nu pot decat sa va dau dreptate.
De ce nu vreti sa va rezumati la ceea ce am aratat mai sus si sa intelegeti ca asa e legea si ca nu am facut eu legea, ci parlamentul.
No, apoi, domnule lowyer Alexandru Truţă, nu trebuie să fii cunoscător de latină pentru a realiza că legea îţi poate spune în două feluri că virajul la stînga este interzis: ţi-o spune de-a dreptul că-i aşa, sau te obligă să cîrmeşti la dreapta. Ori, cînd articolul 1 al Legii 514/2003 îmi spune mie limpede pentru cine sau în slujba cui poate acţiona consilierul juridic pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime, nu mai am ce sta cu dicţionarul în faţă. Iar din ce-mi spune textul legii sunt obligat să trag concluzia că legea mea de funcţionare îmi spune în felul ei că n-am voie s-o iau la stînga: mă obligă să cîrmesc în partea ailaltă.
Cînd legea îmi spune că pot apăra interesele statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat în slujba cărora se află, nu pot interpreta acest text decît în lumina a ceea ce el vrea să fie: o enumerare limitativă, iar nu exemplificativă, a entităţilor pentru care consilierul juridic îşi poate exercita profesia. În acest caz, îndoieli existenţiale de tipul ubi lex non distinguit nu mai încap.
Mai vine şi articolul 2, care spulberă şi alte îndoieli de natură filosofică: consilierul juridic poate să fie numit în funcţie sau angajat în muncă, în condiţiile legii. Acuma, că legea asimilează sau nu contractului de muncă şi alte forme contractuale, cum ar fi convenţia civilă sau contractul de prestări de servicii, rămîne de discutat. Este angajat în muncă cel care încheie o convenţie civilă? Dar cel care încheie un contract de prestări de servicii? Oricum, astea sunt amănunte.
Ne întoarcem la ceea ce este consilierul juridic: slujbaş al unei instituţii publice sau al unei persoane juridice. Punct. Unde aţi găsit textul care reglementează posibilitatea reprezentării unei persoane fizice de către consilierul juridic? În Codul de procedură civilă? Atunci discutăm despre orice altceva, numai despre dreptul de reprezentare al consilierului juridic nu. Acolo este vorba despre cu totul altceva, şi nu despre dreptul consilierului juridic de a reprezenta, cu acest titlu profesional, o parte sau alta în instanţă.
Iar pentru a ajunge la Statut, şi pentru că tot discutăm despre principii de drept, ar trebui să ştiţi că niciun act normativ adoptat pentru punerea în aplicare a unei legi nu poate să adauge la lege. Este motivul pentru care dreptul consilierilor juridici de a constutui societăţi comerciale cu obiect de activitate specific activităţii lor a fost de la bun început contestat. Acest drept s-a prevalat de încălcarea unui principiu de drept. Îmi pare rău de acei consilieri care şi-au desfăşurat activitatea în această formă şi care se văd acum puşi în situaţia de a apela la acelaşi substitut la care apelează avocaţii baroului lui Bota: procura pentru reprezentarea în instanţă. Nu contractul dintre justiţiabil şi apărătorul lui, nu delegaţia de consilier, ci banala procură prin care orice justiţiabil îl poate împuternici inclusiv pe portarul instituţiei la care lucrează să-l reprezinte în instanţă. Nu vreau să se creadă că îmi propun, doamne fereşte, să discriminez portarii...
Nu aşa se rezolvă problemele unei întregi categorii socio-profesionale. Ce-i drept, cred că nici nu există vreun interes în rezolvarea lor.
Închei.
Să-mi spun barrister? Cui ar folosi? Aşa că semnez ca de obicei:
As mai face o precizare personala.
Nu este vorba de necunoasterea legii penale de catre consilierii juridici.Pot cunoaste legea penala la fel de bine ca si avocatii.
Insa, nici toti avocatii nu au cutezanta de a intra in procesele penale daca nu pot pleda intr-un mod cel putin rezonabil in mod oral.Ma refer la avocatii alesi de catre client.
Nu trebuie facuta confuzie intre cunoasterea legii si abilitatea de a te descurca in orice circumstante, oricat de nefavorabile ar fi acestea.
In procesele penale nu merge sa vorbesti doar ca sa te auzi.Trebuie sa stii sa vorbesti, sa stii de ce sa te legi.Din nimic sa creezi probleme.
E o diferenta mare (cel putin in viziunea mea).
Aceea sunt ,,barisster" cu adevarat, avocatii pledanti in procesele penale.
Domnule Lascoschi, există un proverb, printre sutele de proverbe româneşti. În care eu cred aşa cum cred în înţelepciunea simplă a acestui popor atît de mult şi pe nedrept hulit.
Proverbul glăsuieşte ceva despre lauda de sine.
Nu vă cunosc. Dar, din ce aţi scris pînă acum pe acest forum, nimic nu vă dă dreptul de a da lecţii. Sau de a vă erija într-un profesionist superior, dintr-un punct de vedere sau altul, altor profesionişti. Nimic nu mă poate determina să cred că aţi putea susţine o pledoarie de 40 de minute, aşa cum aţi afirmat, despre propria dumneavoastră persoană, cu un comentariu sau două mai sus.
avocatnet.ro explicăm legislația
Iulian81 
Delia Elena NEDA