INFLUENTA NEGATIVA ASUPRA COPILULUI

Daca un parinte merge in instanta cu un program de vizita argumentat, logic si realist, instanta il admite. In lipsa efortului acesta pe care numai parintii il pot face pentru ca numai ei cunost in amanunt situatia copilului, instanta aplica sablonul.
Nu e nevoie de jdemii de procese, de sentinte neclare etc. DACA parintii, constructiv, muncesc de la inceput.

In lipsa efortului de a argumenta un program normal (nu ma refer la un program unde parintele cu drept de vizita sa stea 2 ore acasa la celalalt parinte cu copilul sau musai in prezenta lui, asta e ilogic in lipsa de dovezi ale necesitatii), solicitati sa depuna altii un astfel de efort chiar daca, realist, ei nu au cum sa cunoasca situatia copilului dv.?

Tocmai, vedeti dv. copiii nu trebuie sa infrunte vreo lume sau vreun parinte, nimic ostil nu e aici, doar o viziune pro copil atat; o viziune care tine seama de faptul ca omul e, prin natura sa, o fiinta egoista. Iar inainte sa fim mame, sotii, surori s.a. suntem oameni.

Intrebarea mea e legata de influentarea negativa a minorului.
Cum pot dovedi ca minorul sub amenintare cu bataia si alte molestari a fost fortat sa minta pana si in fata magistratului cand a fost ascultat?
Precizez ca actualmente minorul sta cu mama si mi-a povestit motivele pentru care in fata magistratului dadea declaratii care nu aveau nimic in comun cu realitatea.
S-a ajuns pana a face pe minor sa spuna lucruri care pot constitui calomnie grava. Vre o idee?

Evaluare sau consiliere psihologica, martori...
Depinde de caz, am informatii putine. Nu stiu varsta copilului, conditiile in care a mintit, ce anume a spus, cum ati aflat, comportamentul anterior si ulterior al parintelui care se pare ca l-a amenintat, stadiul juridic in care e dosarul etc.
Prea putine informatii.

Detaliez situatia.
- mama, adica eu, lucreza in Italia si este domiciliata acolo
- initial minorul statea la bunicii materni in asteptarea divortului cu incredintare
- tatal ia minorul si il plaseaza la bunicii paterni fara acceptul mamei
- tatal se muta in locuinta bunicilor paterni, conduce o viata de alcol si violente in urma careia omoara o persoana (concubina sa) si este inchis pentru omor
-mama castiga divortul dar este inca la recurs
- la audiere copilul este audiat si sub amenintari de genul: in italia vei fi violata, batuta si altele, lucruri pe care bunica paterna le spunea minorei, amenintand si ca o da pe strada si ca oricum nu va scapa de la bunici niciodata indiferent de situatie nu indica faptul ca vrea sa stea cu mama,si spune magistratului ca vrea la bunicii paterni temandu-sede reactia acestora daca declara altceva
- mama castiga tutela de fiacare data si chiar si prin ordonanta presidentiala
- minorul locuieste acum cu mama si povesteste de ce aceste declaratii indicand amenintarile avute. Spune ca nu mai vrea nici sa mearga la bunici nici sa mai auda de ei
- minorul este terorizat de ideea ca ar trebui sa se intoarca in locuinta bunicilor paterni unde in afara mizeriei celei mai cumplite, neconstatata de asistentii sociali care nu au facut o adevarata ancheta sociala ci doar pe vorbe s-au bazat fara o acertare corecta, in afara conditiilor mizere este molestat verbal si fizic .
Cum pot demonstra situatia? Nu cred ca a 4a oara pot sa fac sa se audfieze minorul fara a face sa se creada ca eu l-am influentat. Minorul are 13 ani deja.

Cum pot demonstra ca minorul nu vrea sa se intoarca la bunicii paterni? Acestia tin sa aiba minorul pentru o chestiune de bani (probleme legate de o mostenire) despre dragoste nu se poate vorbi.

Va multumesc

La ce va mai trebuie sa dovediti astea? Oricum, cam cele de mai sus sunt variantele. Nu stiu unde vreti sa dovediti, in recurs nu mai sunt admisi martori, totul e o chestiune de legalitate si atat.
Ce sanse sunt sa se intoarca la bunicii paterni, au cerut ei incredintare, program, ceva? NU inteleg...