NIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMÂNIA
EXAMENUL DE DOBÂNDIRE A TITLULUI PROFESIONAL DE AVOCAT DEFINITIVI
SESIUNEA NOIEMBRIE 2010
MATERIA: Drept penal. Drept procesual penal.
SUBIECTE LA MATERIILE
DREPT PENAL. DREPT PROCESUAL PENAL.
(materie de baza -drept penal)
SPETA 1
Inculpatul a patruns noaptea în locuinta partii vatamate pentru a sustrage bani si bunuri. În timp
ce cauta bunuri, a fost surprins de partea vatamata. Pentru a-si asigura scaparea si a nu fi
recunoscut, inculpatul si-a tras tricoul peste fata si a îmbrâncit victima tintind-o pe scari dupa
care a fugit. Avocatul este consultat daca fapta inculpatului poate fi apreciata ca:
a) Infractiunea de tâlharie în concurs real cu infractiunea de violare de domiciliu;
b) Tentativa la infractiunea de tâlharie conform art. 211 alin. (21) lit. c) C. pen. (comisa
într-o locuinta sau în dependintele acesteia);
c) Tentativa la infractiunea de tâlharie în concurs cu infractiunea de violare de domiciliu.
Cerinta:
Se solicita o opinie scrisa, argumentata atât pentru solutia aleasa, cât si pentru eliminarea
celorlalte ipoteze prezentate ca variante de calificare juridica.
SPETA 2
Inculpatul A, la coborârea din autobuz, suparat ca nu coboara mai repede, îmbrânceste o femeie
cu un copil în brate, aceasta se dezechilibreaza, cade pe trotuar peste copil, iar copilul sufera o
rupere de organe interne prin strivire sub corpul mamei si decedeaza. Avocatul este consultat
daca fapta inculpatului poate fi apreciata ca:
a) Infractiunea de omor savârsita prin intentie indirecta;
b) Infractiune de ucidere din culpa;
c) Infractiunea de lovire cauzatoare de moarte.
Cerinta:
Se solicita o opinie scrisa, argumentata atât pentru solutia aleasa, cât si pentru eliminarea
celorlalte ipoteze prezentate ca variante de calificare juridica.
SPETA 3
În fapt, în data de 01.08.2005, cu ocazia controlului fiscal efectuat de catre organele competente
la contribuabilul A.B. – asociat unic la S.C. “Y “S.R.L., s-au solicitat acestuia prezentarea
documentelor de evidenta contabila privind veniturile realizate ca persoana fizica pe anul fiscal
2004, ocazie cu care acesta a declarat ca nu se mai afla în posesia lor, întrucât în urma cu
aproximativ o luna de zile în imobilul în care locuia au patruns persoane necunoscute care si-au
însusit o serie de bunuri, printre care si documentele contabile solicitate.
În urma acestui eveniment, A.B. a formulat o plângere la Sectia de politie “X“ prin care solicita
identificarea si pedepsirea persoanelor care i-au sustras bunurile, precum si recuperarea
documentelor contabile sustrase cu aceasta ocazie.
A.B. a predat organelor competente o copie tip Xerox dupa respectiva plângere, copie care
prezenta dovada de înregistrare la Sectia de politie X.
În aceasta situatie, s-a apreciat de catre organele competente ca se pot reface documentele
contabile într-un termen scurt având în vedere faptul ca este vorba doar de anul fiscal 2004,
sens în care au încheiat un proces-verbal prin care au stabilit un termen de o saptamâna pentru
refacerea documentelor.
La termenul stabilit, 08.08.2005, A.B. nu a refacut documentele contabile, întrucât nu are studii
de contabilitate, iar termenul fixat de o saptamâna a fost prea scurt pentru a gasi un contabil
autorizat care sa îl ajute la refacerea documentelor.
În plus, în urma cu doua zile, imobilul în care locuia fusese inundat de catre vecini, iar
documentele primare aflate într-o geanta de voiaj fusesera distruse în totalitate. Aceasta situatie
a fost confirmata chiar de catre vecinii care inundasera imobilul lui A.B.
În data de 08.08.2005, prin adresa nr.110, organele competente au solicitat contribuabilului A.B.
sa prezinte documentele legale si bunurile materiale din patrimoniu, în scopul efectuarii
verificarilor fiscale. Aceeasi cerere a organelor competente a fost reiterata si prin adresele
nr.120/10.08.2005, respectiv 130/19.08.2005, iar A.B., desi somat de trei ori, a refuzat
nejustificat sa prezinte documentele contabile si bunurile materiale.
În aceste conditii, în data de 28.08.2005 la orele 8,00, subinspectorul M.M. împreuna cu
inspectorul principal M.N., din cadrul D.G.M.P.B.-S.I.F., s-au deplasat la domiciliul lui A.B.
solicitând prezentarea si predarea documentelor contabile, ocazie cu care acestia au încercat sa
patrunda în imobil fara acordul lui A.B., apreciind ca au dreptul de a intra în imobil, cu scopul
efectuarii verificarilor fiscale.
Întrucât în seara precedenta ,A.B. îsi sarbatorise ziua de nastere împreuna cu mai multi prieteni
la domiciliul sau si consumase o cantitate apreciabila de alcool, iar petrecerea se finalizase în
jurul orelor 07,30, nu a înteles foarte bine ce calitate au cele doua persoane -M.M. si M.N.-iar
când acestea au încercat sa intre în domiciliul sau, s-a opus, lovindu-i cu pumnii si picioarele, cei
doi suferind vatamari ce au necesitat 10, respective 15 zile de îngrijiri medicale.
Prin procesul verbal din data 29.08.2005, organele de cercetare penala au început urmarirea
penala împotriva lui A.B. pentru savârsirea infractiunilor de evaziune fiscala prevazute si
pedepsite de art. 3, art. 4, art. 5 din Legea nr. 241/2005 si art. 239 alin. (2) C. pen. cu aplicarea
art. 33 lit. a) C. pen.
Prin rechizitoriul din 30.09.2005 emis de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria “Z” A.B. a fost
trimis în judecata pentru savârsirea infractiunilor de evaziune fiscala prevazute si pedepsite de
art. 3, art. 4, art. 5 din Legea nr. 241/2005 si art. 239 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C.
pen., propunându-se totodata arestarea sa în temeiul art.148 lit. h).
Prin încheierea din data de 01.10.2005 Judecatoria “Z” a admis propunerea din rechizitorul
Parchetului si a dispus arestarea lui A.B.
Recursul lui A.B. împotriva acestei hotarâri a fost respins ca nefondat.
2
Prin încheierea din 14.11.2005, Judecatoria “Z”, în temeiul art. 300/2 raportat la art. 160/b C.
proc. pen.., a constatat ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au încetat si a
dispus revocarea arestarii preventive si punerea de îndata în libertate a inculpatului.
Recursul Parchetului împotriva acestei hotarâri a fost respins ca nefondat.
În sedinta publica de la termenul din 14.11.2005, Judecatoria “Z”, în temeiul art. 334 C. proc.
pen.. a pus în discutie schimbarea încadrarii juridice a inculpatului din infractiunea prevazuta de
art. 239 alin. (2) C. pen., în infractiunea prevazuta de art. 180 C. pen. Aparatorul inculpatului a
solicitat termen în vederea pregatirii apararii pentru aceasta problema, cerere care a fost
respinsa de instanta, care a dispus schimbarea încadrarii juridice a inculpatului din infractiunea
prevazuta de art. 239 alin. (2) C. pen., în infractiunea prevazuta de art. 180 C. pen., considerând
ca dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare al inculpatului nu au fost încalcate, întrucât
tratamentul sanctionator al infractiunii prevazute de art. 180 C. pen. este mai blând decât cel
prevazut în art. 239 C. pen.
La termenul din 12.12.2005 aparatorul inculpatului a solicitat în temeiul art. 332 C. proc. pen..
refacerea urmaririi penale întrucât a fost efectuata de catre organele de cercetare penala si nu
de catre procuror, cerere care a fost respinsa.
Cu ocazia dezbaterilor pe fond din data de 12.12.2005, aparatorul inculpatului a solicitat instantei
de judecata sa aplice dispozitiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 în sensul de a fi sanctionat
administrativ, întrucât prejudiciul cauzat (stabilit prin estimare de organele competente) si
recuperat, este de 50.000 de euro, iar în subsidiar, în temeiul art. 86/7 C. pen., pedeapsa
aplicata inculpatului sa fie executata la locul de munca.
Solicitarea inculpatului a fost respinsa deoarece în urma cu patru ani mai fusese condamnat la
pedeapsa de un an închisoare (a carei executare fusese suspendata conditionat conform art. 81
C. pen.) tot pentru savârsirea unei infractiuni de evaziune fiscala.
Prin sentinta penala nr.138 din 12.12.2005 pronuntata de catre Judecatoria ”Z”, inculpatul a fost
achitat in temeiul art.11 pct.2 lit. a) raportat la art.10 lit. d) C. proc. pen..
Împotriva acestei hotarâri au declarat apel partile vatamate M.M. si M.N.
1. Identificati si argumentati daca exista cauze care înlatura caracterul penal al faptei.
2. Identificati si argumentati daca exista cauze care înlatura raspunderea penala sau
consecintele condamnarii.
3. Identificati si argumentati daca exista aspecte controversate legate de competenta
organelor judiciare participante în faza U.P.
4. Identificati si argumentati daca exista aspecte controversate legate de schimbarea
încadrarii juridice sau refacerea urmaririi penale.
5. Identificati si argumentati daca exista aspecte controversate legate de temeiul achitarii
dispuse de instanta de judecata.
6. Identificati si argumentati daca exista aspecte controversate legate de masura
preventiva a arestarii învinuitului.
7. În calitate de aparator al inculpatului, formulati apararea acestuia la instanta de fond, si
eventual, pentru respingerea apelurilor declarate de catre partile vatamate M.M. si M.N.
SPETA 4
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bucuresti, au fost trimisi în judecata în
luna august 2006, în stare de arest preventiv inculpatii „A” si „B”.
În fapt, organele de urmarire penala au retinut în rechizitoriul întocmit, faptul ca în luna mai
a anului 1998, inculpatii „A” si „B” în vârsta de 17 ani, consumatori de heroina, au falsificat actele
de identitate ale partilor vatamate „C” si „D” si au înstrainat în mod nelegal, prin intermediul
Biroului Notarului Public „E”, un imobil apartament, situat în Brasov, compus din 4 camere de
locuit, proprietatea partilor vatamate.
Prin rechizitoriu, organele de urmarire penala au dispus scoaterea de sub urmarire penala
a notarului public „E”.
În sedinta publica din 07.09.2006, la primul termen de judecata, reprezentantul Ministerului
Public a solicitat instantei de judecata prelungirea starii de arest preventiv a celor doi inculpati,
având în vedere ca sunt recidivisti si prezinta pericol pentru ordinea publica, cerere care a fost
admisa de instanta de judecata.
Prin sentinta penala nr. 7 din 10 ianuarie 2007, ca urmare a dispozitiilor art. 16 din Legea
nr. 143/2000 care au fost aplicate în cauza, instanta de judecata a dispus suspendarea
executarii pedepsei sub supraveghere, pentru pedeapsa aplicata de 3 ani si 6 luni.
Cerinte:
1. Încadrati, din punct de vedere juridic, faptele savârsite de inculpatii „A” si „B”.
2. Identificati, în cazul în care exista, greseli în activitatea organelor de urmarire
penala.
3. Identificati, în cazul în care exista, greseli în activitatea instantei de judecata.
DREPT PENAL. DREPT PROCESUAL PENAL. -TIMP DE LUCRU -4 ORE
NOTA:
(Lucrarea se corecteaza atât de Comisia de drept penal, cât si de Comisia de drept
procesual penal, iar nota acordata lucrarii, în ansamblul ei, se ia în considerare atât la
materia "drept penal", cât si la materia "drept procesual penal". Spre ex: lucrarea se
noteaza cu nota 8. Nota va fi acordata atât la disciplina de examen "drept penal", cât si la
disciplina de examen "drept procesual penal", deoarece problematica practic aplicativa se
interfereaza, iar cerintele subiectelor vizeaza ambele materii de examen).
UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMÂNIA
EXAMENUL DE DOBÂNDIRE A TITLULUI PROFESIONAL DE AVOCAT DEFINITIVI
SESIUNEA NOIEMBRIE 2010
MATERIA: Drept penal. Drept procesual penal.
DREPT PENAL. DREPT PROCESUAL PENAL
BAREM -GHID DE CORECTARE
Având în vedere sistemul de notare de la 1 la 10 (cu un punct de pornire 1), evaluarea se va
face tinând seama de modul în care candidatul a tratat fiecare subiect (dezvoltat, coerent, cu
enunturi corecte sau simpla redare a aspectelor retinute), iar punctajul va fi urmatorul:
Speta nr. 1 = 2p
1.In speta este vorba despre tentativa la infractiunea de talharie in concurs cu
infractiunea de violare de domiciliu: ( 1p)
a) din datele spetei se poate identifica existenta continutului constitutiv al infractiunii de
talharie.
-elementul material al infractiunii de talharie are o structura complexa fiind alcatuit in
primul rand din elementul material al infractiunii de furt, iar al doilea element component,
adiacent fata de primul, il reprezinta o violenta fizica sau psihica prin intermediul careia
faptuitorul incearca sa isi asigure scaparea;
-in speta, inculpatul a patruns noaptea in locuinta partii vatamate pentru a sustrage bani
si bunuri-ceea ce reprezinta elementul material al infractiunii de furt;
-pentru a-si asigura scaparea, inculpatul a imbrancit victima tintind-o pe scari dupa care
a fugit-ceea ce reprezinta al doilea element component al infractiunii de talharie, adiacent fata
de primul, intrucat violenta fizica a fost exercitata de catre inculpat pentru a incearca sa isi
asigure scaparea;
-intre primul si al doilea element component al elementului material exista o relatie de
conditionare in sensul ca infractiunea de talharie exista numai atunci cand violentele sunt
savarsite in scopul ca inculpatul sa isi asigure scaparea, ceea ce s-a intamplat in speta;
-in cazul infractiunii de talharie, violentele se exercita asupra prsoanei si nu asupra
lucrului-in speta victima a fost imbrancita si tintita pe scari;
-o conditie esentiala pentru existenta infractiunii de talharie o reprezinta efectiva
savarsire a actiunii adiacente;
-in raport cu furtul, actiunea adiacenta trebuie sa se comita imediat dupa aceasta, ceea
ce in speta s-a si intamplat;
-infractiunea de talharie se savarseste numai cu intentie, iar forma vinovatiei are o
structura complexa, fiind alcatuita din intentia cu care se savarseste actiunea principala si
actiunea cu care se comite actiunea adiacenta, violenta;
-legea prevede si un scop al faptei, la care se raporteaza in special actiunea adiacentain
speta violentele au fost exercitate de catre inculpat asupra partii vatamate cu scopul a-si
asigura scaparea si a nu fi recunoscut;
-tentativa infractiunii de talharie se pedepseste conform art.22 C.pen.;
-tentativa la infractiunea de talharie este, in realitate, tentativa la infractiunea de furt, la
care se adauga actiunea adiacenta, care trebuie sa se realizeze efectiv, sa se consume, ceea
ce in speta s-a si intamplat;
-consumarea infractiunii de talharie este in functie de consumarea actiunii principale si
are deplina aplicabilitate in cazul infractiunii de talharie;
-in speta nu a avut loc o insusire a unui bun, astfel incat exista doar o tentativa la
infractiunea de talharie;
-exista o tentativa la infractiunea de talharie si atunci cand, dupa savarsirea unei
tentative de furt, faptuitorul intrebuinteaza violenta pentru a-si asigura scaparea astfel cum s-a
intamplat in speta.
b) din datele spetei se poate identifica existenta infractiunii de violare de domiciliu:
-inculpatul a patruns fara drept, noaptea in locuinta partii vatamate, fara
consimtamantul acesteia-ceea ce reprezinta elementul material al infractiunii de violare de
domiciliu;
-pentru existenta elementului material este necesar ca patrunderea in domiciliul altuia
sa se realizeze fara consimtamantul persoanei repective;
-pentru existenta elementului material este necesar ca patrunderea in domiciliul altuia
sa se realizeze pe nedrept, sa nu existe unul dintre cazurile in care patrunderea este permisa
de catre lege (perchezitie domiciliara, stare de necesitate,etc);
-infractiunea de violare de domiciliu presupune vinovatia sub foma intentiei, intrucat
savarsirea faptei din culpa nu este incriminata; inculpatul a patruns noaptea in locuinta partii
vatamate pentru a sustrage bani si bunuri, ceea ce reprezinta intentia acestuia de a comite si
infractiunea de violare de domiciliu;
-urmarea imediata a infractiunii de violare de domiciliu este o stare de pericol, ceea ce
in speta s-a realizat deoarece inculpatul a fost surprins de catre partea vatamata si a fost nevoit
sa exercite violente de natura fizica pentru a-si asigura scaparea si a nu fi recunoscut;
-infractiunea de violare de domiciliu a fost savarsita in varianta agravata-art.192 alin.2
C.p., in timpul noptii, pe intuneric, imprejurare care a sporit indrazneala inculpatului si teama
partii vatamate;
c) tentativa la infractiunea de talharie in concurs cu infractiunea de violare de domiciliu:
-prin concurs de infractiuni este desemnata forma pluralitatii de infractiuni ce consta din
savarsirea a doua sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana mai inainte de a fi
conamnata definitiv pentru vreuna din ele;
-cand faptuitorul se afla fara drept in locuinta din care urmareste sa sustraga bunul,
exista un concurs de infractiuni intre infractiunea de talharie si infractiunea de violare de
domiciliu:
2
-sunt indeplinite conditiile pentru existenta concursului de infractiuni:
-au fost savarsite doua infractiuni;
-infractiunile au fost savarsite de catre aceeasi persoana;
-savarsirea infractiunilor a avut loc mai inainte de a fi condamnata definitiv
pentru vreuna din ele;
-infractiunile savarsite pot fi supuse judecatii.
2. In speta nu se poate afirma ca exista infractiunea de talharie in concurs cu
infractiunea de violare de domiciliu: ( 0,5p)
a) exista infractiunea de talharie, pentru argumentele prezentate mai sus la punctul 1.a.;
b) exista infractiunea de violare de domiciliu, pentru argumentele prezentate mai sus la
punctul 1.b.;
c) exista tentativa la infractiunea de talharie si nu a avut loc consumarea infractiunii de
talharie deoarece:
-tentativa la infractiunea de talharie este, in realitate, tentativa la infractiunea de furt, la
care se adauga actiunea adiacenta, care trebuie sa se realizeze efectiv, sa se consume, ceea
ce in speta s-a si intamplat;
-consumarea infractiunii de talharie este in functie de consumarea actiunii principale si
are deplina aplicabilitate in cazul infractiunii de talharie;
-in speta nu a avut loc o insusire a unui bun, astfel incat exista doar o tentativa la
infractiunea de talharie;
-exista o tentativa la infractiunea de talharie si atunci cand, dupa savarsirea unei
tentative de furt, faptuitorul intrebuinteaza violenta pentru a-si asigura scaparea astfel cum s-a
intamplat in speta.
3.In speta nu se poate afirma ca exista doar tentativa la infractiunea de talharie conform
art.211 alin.2/1 lit.c C.pen. (comisa intr-o locuinta sau in dependintele acesteia) deoarece:
( 0,5p)
a) exista infractiunea de talharie, pentru argumentele prezentate mai sus la punctul 1.a;
b) exista tentativa la infractiunea de talharie si nu a avut loc consumarea infractiunii de
talharie deoarece:
-tentativa la infractiunea de talharie este, in realitate, tentativa la infractiunea de furt, la
care se adauga actiunea adiacenta, care trebuie sa se realizeze efectiv, sa se consume, ceea
ce in speta s-a si intamplat;
-consumarea infractiunii de talharie este in functie de consumarea actiunii principale si
are deplina aplicabilitate in cazul infractiunii de talharie;
-in speta nu a avut loc o insusire a unui bun, astfel incat exista doar o tentativa la
infractiunea de talharie;
-exista o tentativa la infractiunea de talharie si atunci cand, dupa savarsirea unei
tentative de furt, faptuitorul intrebuinteaza violenta pentru a-si asigura scaparea astfel cum s-a
intamplat in speta;
c) exista infractiunea de violare de domiciliu, pentru argumentele prezentate mai sus la
punctul 1.b.;
3
d) in speta exista concurs de infractiuni, pentr argumentele invocate mai sus, la punctul
1.c.;
Speta nr. 2 = 2p
1.In speta este vorba despre infractiunea de ucidere din culpa: ( 1p)
-prin fapta savarsita, inculpatul A a cauzat din culpa moartea altei persoane;
-inculpatul A a avut o atitudine neglijenta sau imprudenta, nu a actionat cu intentie, iar
fapta a fost savarsita din culpa;
-in cazul infractiunii de ucidere din culpa trebuie sa existe posibilitatea de a se putea
stabili in mod obiectiv o legatura de cauzalitate directa intre fapta savarsita si moartea victimei,
ceea ce in speta se poate realiza in raport de fapta savarsita de catre inculpatul A;
-inculpatul A nu a prevazut si nu a urmarit producerea rezultatului final, respectiv
decesul;
-inculpatul A nu a putut prevedea ca fapta sa va provoca moartea victimei;
-definitia legala a culpei-nu prevede rezulatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l
prevada-art.19 (2) C.pen.
2. In speta nu este vorba despre infractiunea de omor savarsita prin intentie indirecta:
( 0,5p)
-inculpatul A nu a actionat cu intentie, ci din culpa;
-definitia legala a intentiei-art.19 alin.1 C.pen.-nu se aplica intrucat inculpatul A nu a
prevazut si nu a urmarit producerea rezultatului final, respectiv decesul;
-omorul reprezinta fapta persoanei care ucide cu intentie o alta persoana.
3.In speta nu este vorba despre infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de
moarte: ( 0,5p)
-infractiunea de loviri sau sau vatamari cauzatoare de moarte este fapta persoanei
care, prin savarsirea vreuneia dintre faptele de lovire si vatamare a integritatii corporale sau a
sanatatii persoanei, cauzeaza moartea victimei, ceea ce nu se regaseste in speta;
-infractiunea de loviri sau sau vatamari cauzatoare de moarte este o varianta a
omuciderii si anume o omucidere preterintentionata, iar in cazul de fata nu exista intentia de a
ucide;
-in cazul infractiunii de loviri sau sau vatamari cauzatoare de moarte este vorba despre
o urmare preterintentionata a faptei de lovire sau vatamare corporala, ceea ce nu se regaseste
in speta;
-aceasta infractiune se caracterizeaza prin existenta vinovatiei sub forma preterintentiei;
-fapta initiala de lovire sau vatamarecorporala este savatsita cu intentie in cazul
infractiunii de loviri sau sau vatamari cauzatoare de moarte, ceea ce nu este cazul in speta de
fata;
-in cazul infractiunii de loviri sau sau vatamari cauzatoare de moarte,moartea este
provocata din culpa, ca rezultat ce a depasit intentia faptuitorului, ceea ce nu este cazul in
speta;
4
-nu exista infractiunea de loviri sau sau vatamari cauzatoare de moarte intrucat
inculpatul nu a putut prevedea ca fapta sa va provoca moartea victimei.
Speta nr. 3 = 2,5p
1.Cauze care inlatura caracterul penal al faptei: ( 0,5p)
a) -sunt incidente dispozitiile art.44 alin.3 C.p. privind legitima aparare intrucat A.B. a
savarsit fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a celor doi ofiteri de politie judiciara;
-patrunderea in domiciliul lui A.B. a fost fara drept intrucat ofiterii de politie judiciara din
cadrul serviciului de investigare a fraudelor nu sunt organe competente sa efectueze
operatiunile prevazute de catre art.5 din Legea nr.21/2005;
-patrunderea in domiciliul lui A.B. a fost fara drept intrucat ofiterii de politie judiciara din
cadrul serviciului de investigare a fraudelor au incercat sa patrunda in imobil fara acordul
acestuia;
-atacul il reprezinta patrunderea fara drept, prin violenta (A.B. s-a impotrivit si s-a aparat
cu pumnii si picioarele) in locuinta;
-apararea este prezumata legitima daca se realizeaza printr-o fapta pentru a respinge
un astfel de atac;
-prezumtia prevazuta de catre dispozitiile art.44 alin.3 este relativa, iar organul judiciar
trebuie sa aprecieze in concret situatia in care apararea este legitima;
b) in cauza nu sunt incidente dispozitiile art.49 C.p.:
-A.B.nu se gasea in stare de betie datorita unor imprejurari independente de vointa sa,
deoarece in seara precedenta isi sarbatorise ziua de nastere si consumase o cantitate
apreciabila de alcool;
-A.B. nu se afla intr-o stare de betie completa de alcool, ci doar intr-o stare confuza
grefata pe consumul unei cantitati apreciabile de alcool si de faptul `ca petrecerea se finalizase i
jurul orelor 07,30;
2.Cauze care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii: ( 0,5p)
a) in cauza lipseste plangerea prealabila ce trebuia formulata de catre M.M. si M.N.
pentru savarsirea infractiunii prevazute si pdepsite de catre art.180 C.p.;
-conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca plangerea penala prealabila pentru a fi o
conditie de procedibilitate si pedepsibilitate art.279-art.286 C.p.
b) in cauza a intervenit reabilitarea de drept pentru infractiunea savarsita si condamnat
la pedeapsa de un an inchisoare, acum patru ani de zile;
-art.133 si art.134 alin.1 reabilitarea de drept pentru pesoanele fizice-conditiile de
acordare si efectele reabilitarii;
3.Competenta organelor judiciare participante in faza de urmarire penala: ( 0,25p)
5
-potrivit dispozitiilor art.209 alin.3 C.p.p. urmarirea penala se efectueaza in mod
obligatoriu de catre procuror in cazul infractiunii prevazute si pedepsite de art.239 C.pen.
-urmarirea penala a fost inceputa in mod nelegal de catre organele de cercetare penala
prin proces-verbal, intrucat in raport de dispozitiile art.228 C.p.p. inceperea urmaririi penale se
dispune prin rezolutie care trebuie confirmata motivat in termen de 48 de ore de la data inceperii
urmaririi penale;
4.Aspecte controversate legate de schimbarea de incadrarea juridica sau refacerea
urmaririi penale: ( 0,25p)
a) Aspecte legate de schimbarea de incadrarea juridica:
-instanta trebuia sa ia act de solicitarea aparatorului ales al inculpatului si sa acorde
termen in vederea pregatirii apararii, intrucat acesta este un drept al inculpatului ce a fost
exercitat in mod legal;
b) Aspecte legate de refacerea urmaririi penale:
-cererea de refacere a urmaririi penale a fost respinsa in mod corect de catre instanta
de judecata in conformitate cu dispozitiile art.332 C.p.p., intrucat aceasta a fost formulata dupa
schimbarea incadrarii juridice, iar oua incadrare juridica nu impunea acest lucru;
5.Aspecte legate de masurile dispuse de catre instanta, precum si cu privire la solutia
pronuntata: ( 0,25p)
-pentru infractiunea prevazuta de catre art.5 din Legea nr.241/2005 temeiul corect al
achitarii este art.11 pct.2 lit a raportat la art.10 alin.1 lit.e-fapta a fost savarsita in legitima
aparare;
-pentru infractiunile prevazute de catre art.3 si art.4 din Legea nr.241/2005 temeiul
corect al achitarii este art.11 pct.2 lit a raportat la art.10 alin.1 lit.b intrucat in speta este
aplicabila Legea nr.87/1994 care nu incrimineaza aceasta fapta ca infractiune;
-Legea nr.241/2005 a intrat in vigoare la 30 de zile de la publicare (M.O. 672 din
27.07.2005) iar faptele au fost savarsite anterior intrarii in vigoare;
-cererea de aplicare a dispozitiilor art.10 este inadmisibila intrucat prejudiciul este de 50
000 de euro, iar dispozitiile legale sunt aplicabile doar in cauzele in care prejudiciul cauzat si
recuperat este de pana la 50 000 de euro;
-motivarea instantei de respingere a cererii de aplicare a dispozitiilor art.10 din lege
este gresita deoarece art.10 alin.2 din lege statueaza ca nu se aplica dispozitiile din alin.1 al
aceluiasi articol doar in cazul in care faptuitoru a mai savarsit o infractiune prevazuta de catre
Legea nr.241/2005, iar in speta este vorba de o infractiune de evaziune fiscala prevazuta de
catre Legea nr.87/1994, savarsita in urma cu patru ani;
6.Aspecte controversate legate de masura preventiva a arestarii inculpatului: ( 0,25p)
-propunerea de arestare preventiva nu poate fi facuta prin rechizitoriu care are o functie
procesuala si un continut prevazut expres de catre art.264 C.p.p., ci trebuia sa existe separat de
rechizitoriu,ca o propunere dinstincta, in conformitate cu dispozitiile art.149/1 C.p.p.;
6
-art.160/b C.p.p. obliga sa se efectueze o verificare periodica, nu mai tarziu de 60 de
zile, dar aceasta verificare se poate efectua si la o perioada mai mica, respectiv de 30 sau 45
de zile; legea procesuala contine norme exprese si imperative pentru a nu fi depasit termenul
de 60 de zile;
-hotararile judecatoresti in domeniul masurilor preventive nu se bucura de autoritate de
lucru judecat, astfel incat legiuitorul permite verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii
preventive, in conditiile prevazute de catre art.160/b C.p.p.;
7.In calitate de aparator al inculpatului, formulati apararea acestuia la instanta de fond si
eventual, pentru respingera apelurilor declarate de catre partile vatamate M.M. si M.N.: ( 0,5p)
-legea penala obliga doar la refacerea documentelor distruse, fara a preciza ce se
intampla in cazul documentelor furate sau pierdute;
-documentele de evidenta contabila nu se pot reface in lipsa documentelor de evidenta
primara:facturi fiscale, chitante, avize de expeditie,note de intrare-receptie,etc.;
-dreptul de apreciere a termenului de refacere a documetelor a fost stabilit in mod
arbitrar, prin incalcarea dispozitiilor art.4 din Codul Fiscal, intrucat nu a tinut cont de situatia
concreta a contribuabilului;
-legea penala nu distinge intre situatia distrugerii documentelor contabile din caz fortuit
sau forta majora;
-contribuabilul trebuia sa fie somat initial de cel putin trei ori si dupa aceea trebuia sa
mai fie somat inca o data, intrucat legea prevedea ca refuzul sa fie nejustificat, dupa ce a fost
somat de trei ori;
-pentru infractiunea prevazuta de catre art.5 din Legea nr.241/2005 temeiul corect al
achitarii este art.11 pct.2 lit a raportat la art.10 alin.1 lit.e-fapta a fost savarsita in legitima
aparare;
-pentru infractiunile prevazute de catre art.3 si art.4 din Legea nr.241/2005 temeiul
corect al achitarii este art.11 pct.2 lit a raportat la art.10 alin.1 lit.b intrucat in speta este
aplicabila Legea nr.87/1994 care nu incrimineaza aceasta fapta ca infractiune;
-Legea nr.241/2005 a intrat in vigoare la 30 de zile de la publicare (M.O. 672 din
27.07.2005) iar faptele au fost savarsite anterior intrarii in vigoare;
Speta nr. 4 = 2,5p
1.Încadrati, din punct de vedere juridic, faptele savârsite de inculpatii „A” si „B”. ( 1p)
-prin falsificarea actelelor de identitate ale partilor vatamate „C” si „D”, inculpatii „A” si „B”
au savarsit infractiunea prevazuta si pedepsita de catre art.288 C.p.
-actele de identitate sunt inscrisuri oficiale in conformitate cu art.150 C.p.
-fapta de a înstraina în mod nelegal, prin intermediul Biroului Notarului Public „E”, un
imobil apartament, situat în Brasov, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de
inselaciune prevazuta si pedepsita de catre art.215 alin.1, alin.2, alin.3 C.p.
7
-in concluzie, inculpatii au savarsit infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale in
concurs cu infractiunea de inselaciune-art.215 alin.2 teza finala C.p.
-in speta sunt aplicaile dispozitiile art.124 C.p. privind prescriptia speciala pentru
infractiunea prevazuta si pedepsita de catre art.288 C.p.
2.Identificati, în cazul în care exista, greseli în activitatea organelor de urmarire penala cu
privire la starea de arest preventiv. ( 0,5p)
-organele de urmarire penala nu mai pot solicita prelungirea starii de arest preventiv
atunci cand cauza a fost finalizata prin rechizitoriu si inregistrata pe rolul instantei de
judecata;
-instanta de judecata trebuia sa verifice din oficiu legalitatea si temeinicia arestarii
preventive;
-in cazul in care temeiurile care au determinat arestarea preventiva impun in continuare
privarea de libertate, instanta mentine, prin incheiere, arestarea preventiva.
3.Identificati, în cazul în care exista, greseli în activitatea instantei de judecata. ( 0,5p)
-instanta trebuia sa stabileasca o pedeapsa in functie de limitele de pedeapsa prevazute
de catre art.215 alin.1, alin.2, alin.3 C.p. prin aplicarea dispozitiilor prevazute de catre art.72
C.p. si art.109 C.p. si dispozitiile art.16 din Legea nr. 143/2000;
-nu se poate crea un regim mai favorabil pentru minor prin aplicarea dispozitiilor art.109
C.p. la pedeapsa stabilita initial de catre instanta de judecata, dupa care aceste limite sa fie
reduse la jumatate ca urmare a aplicarii dispozitiilor art.16 din Legea nr. 143/2000, intrucat
dispozitiile legale ar fi aplicabile in mod eronat.
(Lucrarea se corecteaza atât de Comisia de drept penal, cât si de Comisia de drept
procesual penal, iar nota acordata lucrarii, în ansamblul ei, se ia în considerare atât la
materia "drept penal", cât si la materia "drept procesual penal". Spre ex: lucrarea se
noteaza cu nota 8. Nota va fi acordata atât la disciplina de examen "drept penal", cât si la
disciplina de examen "drept procesual penal", deoarece problematica practic aplicativa
se interfereaza, iar cerintele subiectelor vizeaza ambele materii de examen).
avocatnet.ro explicăm legislația
gabrielcartas, utilizator
jason 
Iulian81