Pe holurile instantei X. Episodul 6

Ba aduci sa dovedesti dreptul, insa nu aduci probe sa duca la o combatere a unei eventuale exceptii ce ar avea dreptul paratul sa o ridice de-ar fi prezent.
Ca reclamant, probezi numai ce sustii, probezi in contra sustinerilor paratului... Nu inplus, ca nu conetaza si nu te-ajuta.

Daca motivezi ca acea dispozitie e de ordine publica, ok, ai o sansa in calea de atac. Personal, nu prea o vaz astfel, dar...
Repet: nu se discuta aici dreptul reclamantului decat daca dispozitia de care zici ar fi de ordine publica... Altfel, trebuia sa vie paratul sa o invoce...
De unde sa stie instanta ca paratul nu a primit banii? I-a spus cineva? Si daca-i spunea, ce? Ea are un act care e legal din punctul de vedere al normelor publice si e normal sa se execute... Ca nu s-a respectat dreptul uneia dintre parti, acela de a primi banii, ok, sa vina sa spuna si vedem...

Bun. Pina aici am inteles ca exista un consens asupra faptului ca reclamatul trebuie sa-si probeze dreptul ce il cere in fata instantei. Presupunem ca temeiul de drept este art.5, alin2, Titlul X din Legea 247 din 2005 (“In situaţia în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcţii, una dintre părţi refuza ulterior sa încheie contractul, partea care si-a îndeplinit obligatiile poate sesiza instanta competenta care poate pronunţa o hotărâre care sa ţină loc de contract.” ).
Pornind de la speta pe care o tot disecam, am urmatoarele intrebari :
1. trebuie sa dovedeasca reclamantul faptul ca si-a indeplinit obligatia ?
2. poate instanta sa primeasca o astfel de cerere din partea partii care nu si-a indeplinit obligatiile?

studdent a scris:

Bun. Pina aici am inteles ca exista un consens asupra faptului ca reclamatul trebuie sa-si probeze dreptul ce il cere in fata instantei. Presupunem ca temeiul de drept este art.5, alin2, Titlul X din Legea 247 din 2005 (“In situaţia în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcţii, una dintre părţi refuza ulterior sa încheie contractul, partea care si-a îndeplinit obligatiile poate sesiza instanta competenta care poate pronunţa o hotărâre care sa ţină loc de contract.” ).
Pornind de la speta pe care o tot disecam, am urmatoarele intrebari :
1. trebuie sa dovedeasca reclamantul faptul ca si-a indeplinit obligatia ?
2. poate instanta sa primeasca o astfel de cerere din partea partii care nu si-a indeplinit obligatiile?

Eu zic să stabilim întîi care era obligaţia asumată prin promisiunea sinalagmatică. ªi afirm că obligaţia era aceea de a încheia contractul translativ de proprietate. Nu plata preţului, nu alte obligaţii. Ca atare, neplata preţului poate fi doar o excepţie pe care nenea PV (cum îl alintă AVLIL) o putea ridica în faţa instanţei. Da' pe el l-a durut mîna, şi avea şi un picior beteag, aşa că a preferat să stea acasă, la căldurică. Iar pentru asta, a plătit.

Reclamantul a dovedit, probabil (n-am de unde să ştiu), că l-a notificat pe PV, l-a chemat la notar, probabil a adus şi o încheiere de certificare cum că notarul a constatat că, la ora pentru care a fost citat, nu era nici urmă de PV prin preajma biroului său. Cu alte cuvinte, a dovedit că şi-a îndeplinit obligaţia de a se prezenta în vederea încheierii actului autentic.

Conventie sinalagmatica ? Nu este atunci cind partile se obliga reciproc una catre alta ? Adica obligatia uneia din parti constituie cauza obligatiei celeilalte parti ? Care va sa zica, partile au in acelasi timp ambele calitati ( debitor si creditor) una fata de cealalta ?

Pai atunci sistematizam mai frumos problema supusa discutiei. Stabilim in clar ( nu in povesti despre maini, picioare ori alte senzatii subiective ) care sunt creditele si debitele stabilite partilor atunci cind au stabilit ca : „ daca PC plateste , atunci PV accepta incheierea actului in foma autentica”.
Avem asa :
1. PV va primi X si va da Y ;
2. PC va primi Y si va da X .

Domnul consilier juridic afirma ca obligatia era aceea de a incheie actul translativ de proprietate. Deducem din asertiunile ulterioare ca ar fi vorba de obligatia promitentului-cumparator (PC). Vorbim de o obligatie, nu ? Deci PC are in debit aceasta obligatie. Fiind vorba de o conventie sinalagmatica, atunci PC va primi ceva in schimbul onorarii debitului, adica are si o pozitie de creditor fata de PV. Acel ceva va fi in debitul lui PV. Ce va fi in debitul lui PV, stimate consilier juridic ? Adica ce trebuie „ sa dea, sa faca sau sa nu faca” PV pentru a produce satisfactie lui PC, potrivit conventiei dintre cei doi?

Daca solicitarea mea de a raspunde la intrebarile de mai sus este necuvenita, atunci am marea rugaminte ca, in spiritul discutiilor profesionale gazduite de acest forum, sa-mi dati totusi satisfactia unui singur raspuns. Acela pentru intrebarea de mai jos.
Daca obligatia de a incheia actul translativ de proprietate este a lui PC, atunci lamuriti-ma va rog : ce obligatie are PV ?

NU reiese de nicaieri ca asta e obligatia lui PC, din contra. Liviu se refera la obligatia promisiunii pe care a cerut-o reclamantul de la PV in actiune: incheierea unui contract.
Deci era obligatia asumata de PV si nu de PC.
Obligatia amandurora e sa incheie un contract de vanzare, nu numai a unuia. In pus, PC si PV mai puteau avea in sarcina obligatia platii unui pret pentru promisiunea facuta de fiecare.
Dar noi nu stim daca asa ceva exista in promisiune, desi am intrebat de vreo 2 ori pana acum parca...
Prin urmare, ambele parti aveau aceeasi obligatie, din cate stim: incheierea contractului. Asa cum spune si Liviu... Fiecare parte poate cere in instanta asta... in practica PV nu cere asa ceva pentru ca ii e greu sa recupereze pretul, si atunci... e ca, degeaba...
Daca el ar avea o garantie, ar fi altceva si ar deveni avantajos si pentru el sa-l dea in judecata pe PC.