exemplificativ, o solutie poate fi vadit abuziva si partinitoare, in situatia in care este admisa irevocabil o cerere prin care eu sunt obligat, sa zicem, sa imi las barba:)
altfel, interpretarea si aplicarea legii este la latitudinea instantei care se pronunta ..cu respectarea principiului disponibilitatii .."apararilor" si a limitelor investirii sale
Principiile dreptului procesual civil
Precizari prealabile
Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil reprezinta reguli esentiale ce guverneaza intreaga activitate judiciara, contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a normelor procesuale, orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei procesuale si contribuie la fonnarea unei jurisprudente unitare. Unele dintre acestea sunt proprii intregului sistem de drept, altele sunt aplicabile
mai multor ramuri de drept, iar cea de-a treia categorie guverneaza in exclusivitate activitatea judiciara in materie civila. Punctele de vedere asupra numarului si denumirii principiilor fundamentale ale dreptului procesual civil sunt diferite[1], dar suma continuturilor concrete pe care le atribuie juristii acestora este totdeauna constanta.
Deoarece nu ne-am propus sa facem o tratare detaliata a acestor principii, vom recurge doar la enumerarea folosita de un teoretician al dreptului[2] si vom face succinte precizari privitoare la continutul fiecaruia din aceste principii.
Cele mai importante principii sunt: principiul legalitatii, principiul ale dreptului procesual civil independentei judecatorilor, principiul inamovibilitatii judecatorilor, principiul adevarului, principiul rolului activ al judecatorului, principiul egalitatii partilor in fata justitiei, principiul folosirii limbii romane in justitie, principiul publicitatii, principiul oralitatii, principiul contradictorialitatii, principiul dreptului la aparare, principiul disponibilitatii, principiul nemijlocirii si principiul continuitatii dezbaterilor..
..............
Principiul independentei judecatorului si al supunerii lui numai fata de lege
Principiul independentei judecatorului si al supunerii lui numai fata de lege presupune solutionarea litigiilor fara ingerinta in activitatea de judecata sau in deliberare a vreunui organ de stat sau a vreunei persoane precum si impartialitatea judecatoru1ui, pozitia sa neutra fata de partile din proces, echidistanta fata de acestea.
In afara activitatii de judecata, pe plan organizatoric si administrativ, judecatorii sunt subordonati organelor de conducere, care le pot da dispozitii, ii pot'controla cu privire la calitatea activitatii lor. Acest control nu poate conduce, insa, la imixiuni in desfasurarea proceselor in curs sau la repunerea in discutie a ceea ce a fost deja judecat.
Respectarea principiului independentei judecatorului si al supunerii lui numai fata de lege este garantata de existenta unui control judiciar adecvat[6], de publicitatea dezbaterilor, secretul deliberarii, de inamovibilitatea judecatorilor, raspunderea disciplinara a acestora, de autonomia instantelor judecatoresti fata de toate celelalte autoritati statale[7].
Principiul inamovibilitatii judecatorilor[8]
Independenta si impartialitatea judecatorilor nu pot fi asigurate decat in acele state care, admit principiul inamovibilitatii, o cucerire relativ moderna a dreptului. Constitutia Romaniei il copsacra in articolul 125
Prin inamovibilitate se intelege stabilitatea in functie a judecatorilor, respectiv ca acestia, odata numiti, nu pot fi mutati inalta functie, avansati, transferati decat la cererea sau cu acordul lor. Chiar si detasarea sau delegarea judecatorilor in alte functii decat cele in care au fost numiti de Presedintele Romaniei se pot face doar cu acordul lor. Atunci cand nevoile bunei functionari a unei instante o impun, Ministrul Justitiei poate dispune delegarea unui judecator la acea instanta dar pentru o perioada de cel mult doua luni intr-un an. De asemenea, eliberarea din functie a judecatorilor nu este posibila, anterior pensionarii, decat la cererea lor sau ca sanctiune (in acest caz numai dupa indeplinirea unor formalitati de natura sa garanteze lipsa abuzurilor organelor administrative).[10]
..........
Principiul disponibilitatii[26]
Disponibilitatea trebuie inteleasa in opozitie cu oficialitatea. Daca prin oficialitate se intelege indeplinirea actelor de procedura cu sau fara acordul partilor, chiar impotriva vointei lor, prin disponibilitate se va intelege posibilitatea conferita partilor de a sesiza instanta, de a dispune de obiectul litigiului si de mijloacele de aparare.
Principiul disponibilitatii cuprinde in continutul sau urmatoarele prerogative importante[27]:
- dreptul partii de a promova sau nu actiunea;
- dreptul reclamantului de a determina limitele actiunii, de a renunta la actiune sau la dreptul subiectiv;
- dreptul paratului de a recunoaste pretentiile reclamantului; dreptul partilor de a pune capat procesului printr-o tranzactie;
- dreptul partilor de a exercita sau de a renunta la exercitarea cailor de atac;
- dreptul partilor de a propune probe sau de a renunta la administrarea probelor pe care ele le-au propus.
Principiul disponibilitatii nu are un caracter absolut, fiind, intr-o anumita masura, limitat de dispozitiile legale ce confera Ministerului Public, autoritatii tutelare, institutiilor de ocrotire a minorilor, altor institutii dreptul de a promova unele actiuni in interesul anumitor categorii de persoane (in special cele fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa). O alta limitare o constituie prerogativa judecatorului de a nu da curs acelor acte de dispozitie ale partilor prin care se urmareste atingerea unor scopuri ilicite.
Principiul disponibilitatii este specific exclusiv procesulu civil deoarece litigiile in acest caz se poarta asupra unor drepturi si interese in covarsitoarea lor majoritate particulare, individuale. El nu poate fi regasit in proceduri ce reglementeaza solutionarea litigiilor il care primordial este interesul public.
......
eu care bajbai ici colo am pretentia ca specialistii- unii erijati:D- sa posteze OPINIILE respectand MINIM macar elementarele principii