Donatia de organe - o facem sau nu?

La intrebarea:acord prezumat sau acord expres,raspunsul meu este-acord expres.
Nu pot fi naiva,sa sper ca se va organiza un "scrutin".
Pe de alta parte,este un lucru extrem de sensibil,cum sa-i spui celui care oricum nu mai poate dialoga:"stii,necunoasterea legii..."

godspeed a scris:

ARTICOLUL 8
Situaţii de urgenţă
Atunci când, datorită unei situaţii de urgenţă, nu se poate obţine consimţământul adecvat, se va putea
proceda imediat la orice intervenţie indispensabilă din punct de vedere medical în folosul sănătăţii
persoanei vizate.

Oare de ce ati boldit fraza asta?
Dvs credeti ca are vreo legatura cu titlul subiectului in discutie (ca poate privi un eventual donator)?
Daca o singura persoana crede asta (interpreteaza asa) atunci eu cred ca cea mai buna stare a vremurilor pe care le traim e sa fii mort ..si mort mai demultisor ca sa nu mai poti fi ...dezgropat.
Nu de alta, dar in nici o situatie nu se poate obtine "consimtamantul adecvat" al unei persoane ...un pic cam moarte, iar "folosul" prevazut in text poate fi al ...naiba stie carei "sanatati", pentru ca a mortului (prelevarea de organe se face dupa declararea morii cerebrale) se rezolva cu o lopata de pamant.
Deci "persona vizata" de text e oricare alta, iar "consimtamantul adecvat" din prima parte a textului ...e tot al ei. Sau asa mi-ar placea mie sa cred ca trebuie vazut textul.

art 5 O interventie in domeniul sanatatii nu se poate efectua decat dupa ce persoana vizata si-a dat consimtamantul liber si in cunostinta de cauza.Aceasta persoana primeste in prealabil informatii adecvate in privinta scopului si naturii interventiei, precum si in privinta consecintelor si riscurilor.Persoana vizata poate in orice moment sa isi retraga in mod liberconsimtamantul
art 20 Nu se poate face nici o prelevare de organ sau tesut de la o persoana care nu are capacitatea de a-si da consimtamantul conform art. 5.2. In mod exceptional si in conditiile prevazute de lege prelevarea de tesuturi regenerabile de la o persoana care nu are capacitatea de a-si da consimtamantul poate fi autorizata daca sunt reunite urmatoarele conditii:(i) nu exista donator disponibil care sa aiba capacitatea de a-si daconsimtamantul;(ii) primitorul este fratele sau sora donatorului;(iii) donarea trebuie sa fie de natura sa salveze viata primitorului;(iv) autorizarea prevazuta la paragrafele 2 si 3 ale art. 6 s-a dat specific si inscris, conform legii si cu aprobarea instantei competente;(v) donatorul potential in cauza nu obiecteaza
Deci in momentul constatarii mortii cerebrale cel care nu si-a dat acordul prealabil explicit este in imposibilitate de a-si da consimtamantul (momentul la care a intrat in stare de moarte cerebrala este anterior momentului constatarii acestei stari). Potrivit art 20 raportat la art 5 din Conventie " Nu se poate face nici o prelevare" de la aceasta persoana caci nu are consimtamant. Momentul decesului juridic este momentul declararii mortii si nicidecum cel a constatarii mortii cerebrale. Intre momentul constatarii mortii cerebrale si momentul declararii decesului persoana respectiva nu este nici viu nici mort si prin urmare nu se poate aplica nici situatia celui viu(consimtamant) si nici a celui mort (accept de prelevare) Propun introducerea certificatului de ...... bu hu hu :D adica de leguminoasa

De ce am boldit? Pentru ca interpretarea textului de lege poate oferi unor pseudo-medici paravanul legal sub care pot opera pirateria de organe de la un subiect “aflat in stare de urgenta”, care in urma interventiei poate ajunge la medicina prosecturala “impanat” inainte ca oricine sa fi dat acel indispensabil consimtamant. Sunt putine tari (cred ca doar Israelul, daca bine imi amintesc) unde legea prevede si respectul pentru organul care (in cazul incare are loc, sa spunem o respingere de grefa) nu s-a dovedit a fi compatibil. Acesta beneficiaza de “proper funeral”, adica este tratat ca si corpul neinsufletit. Ideea este ca pana la momentul in care acel corp “impanat” va fi eventual revendicat, organele vor disparea cu desavarsire si nimeni nu este obligat (in celelate tari) sa faca “dovada” organelor lipsa. Acordul, in medicina prosecturala, este prevazut doar la distrugerea tesuturilor care au fost utilizate ca esantioane de analiza.

Scuzati-ma ca privesc problema oarecum subiectiv erijandu-ma in apararea celor defavorizati, dar pe langa principiul egalitatii de sanse, mai cred si in principiul echitatii si al discriminarii pozitive, sustinand ca trebuie favorizati cei mai dezavantajati.

Si apoi, imi repugna modalitatea in care, cel putin aici in RO, in cazuri evidente de malpraxis, pacientul este mereu “de vina”. Am vazut un certificat de necropsie in care medicul legist l-a facut pe fostul pacient supus apoi procedurii prosecturale “paraplegic”, in conditiile in care inainte de interventia de electrorezectie a vezicii (o procedura neinvaziva comparativ cu cele chirurgicale care s-a soldat cu exitus in urma inductiei anasteziei) pacientul fusese diagnosticat clinic doar cu o pareza usoara in remisie a membrelor superioare . Prin extrapolare, atitudinea poate fi utilizata tot in desconsiderarea respectului vietii celui care urmeaza sa fie “nerevendicat” intr-o procedura de transplant.

In concluzie, pledez pentru acordul expres - cum am sustinut in primul meu post - deoarece aceste "situatii exceptionale de desconsiderare a consimtamantului" nu aduc un numar suficient de indestulator de organe la "banca situatiei", dar in schimb, pot da nastere unor abuzuri abominabile.

Si eu incep sa cred ca poate ar fi mai bine a se proceda asa in RO.