Pana la urma si donarea de sange s-ar putea incadra la donarea de... organe. Nu s-a facut insa asa caz mare cu transfuziile deoarece sunt ”impamantenite” inca... de pe timpul asirienilor – care considerau ca sangele e remediul suveran pt lepra (pt ca au observat ameliorari ale starii bolnavului). Prin sec al II-lea se credea ca e remediu in epilepsie etc. Pe atunci se bea...
Daca in RO, la un spital din Bucuresti, o femeie de vreo 50 de ani a ramas o ora fara picatura de sange in corp – pt ca medicii sa ii inlocuiasca o parte din aorta (Ev Zilei, 17.04.06)... Temperatura a fost scazuta pana la 16 grade, a fost deconectata circulatia cerebrala si s-a drenat sangele din organism... Dupa ce au facut ce aveau de facut au pus sangele inapoi si au crescut temperatura corpului la 37 de grade. In asemenea operatii exista urmari destul de severe – chiar si o scadere a inteligentei (zic medicii) se poate constata – dar toate ”urmele” trec dupa cca 6 luni. Asemenea interventii se pot face si in alte orase din tzara.
Cat despre inlocuirea sangelui cu solutie salina... nu am dorit sa intru in amanunte... dar: cand pierdem sange inima pompeaza mai mult, cu fiecare bataie... Pt ca sangele pierdut a fost inlocuit cu solutia salina s-a compensat cantitatea, chiar daca sangele e diluat (circula mai usor chiar si prin venele cele mai mici)... Din tesuturi (unde exista ”depozite” de oxigen) este eliberat mai mult oxigen si astfel se compenseaza nr-ul mic al globulelor rosii (cele care transporta oxigenul in organism)... E o adaptare a organismului (o modificare chimica... naturala) incat chiar daca ar ramane numai jumatate din globulele rosii oxigenul eliberat se poate ridica pana la cca 75% din valoarea normala... Si, cum am scris in celalalt mesaj: medicii pot administra oxigen in concentratie puternica. Un pacient care se odihneste foloseste numai 25% din oxigenul disponibil in sangele sau, iar majoritatea substantelor pt anestezie generala reduc nevoia de oxigen a organismului.
Sunt pacienti carora li s-a introdus solutie salina pt inlocuirea sangelui pierdut – si nu au murit pe masa de operatie.
In loc de solutia salina poate fi folosit dextran care contine fier (Orthopaedic Review, August 1986 – inlocuirea a 4 articulatii la un bolnav anemic); exista metoda hipotensiva (British Journal of Anaesthesia, 1982 – inlocuirea totala a articulatiei soldului si a umarului la o pacienta al carei nivel de hemoglobina era sub 10 g / dl).
Informatiile le am din reviste ca New York State Journal of Medicine (15 Ian 1960), The New England Journal of Medicine (1 Iunie 1989); Transfusion Medicine Reviews (Oct. 1989) s.a. Din ’87 a inceput sa ma procupe problema transfuziilor, iar daca atunci erau deja folosite solutii diverse cred ca la aceasta data n-ar mai trebui sa am dubii in privinta... altor solutii care se pot folosi in loc de sange.
Dar metoda cu sangele este – corect – cea mai simpla (si ”da de lucru” la foarte multi oameni). Stiu, pot exista in practica anumite cazuri de extrema urgenta, cand e bun sangele, pt ca nu exista prea multi medici pregatiti sa intervina fara a avea sange pt transfuzii. Dar acesti medicii pregatiti in "operatii fara sange" exista si par a fi din ce in ce mai multi...
"A meta-analysis of blood substitutes found that fake blood scavenges nitric oxide, which causes vasoconstriction. Patients who receive blood substitutes are 2.7 times more likely to have a heart attack and 30% more likely to die.[9][10]"
9 ^ Wired Magazine, August 2008, Updata: Bad Blood (Page 28)
10 ^ Journal of the American Medical Association, Vol. 299 No. 19, May 21, 2008, Cell-Free Hemoglobin-Based Blood Substitutes and Risk of Myocardial Infarction and Death: A Meta-analysis (Pages 2304-2312)
Apud Wikipedia.
Motivele pentru folosirea inlocuitorilor de sange sunt mai mult religioase decat medicale, asadar.
De principiu, nu m-ar deranja solutia salina... Insa simplul fapt ca de zeci de ani s-a decoperit si inca nu se foloseste la scara mare e un argument pentru mine s-o refuz.
Ma intreb, instinctiv, de ce? :O
Sa clarificam faptul ca solutia salina nu transmite acele infectii pe care le transmite sangele... dar nu e imposibila contaminarea ei... Cred insa ca e mai mica rata.
Cred insa ca asta cu omu' care doarme si nu-i tre' oxigen... o fi adevarata pentru un nene sau o tanti sanatosi, fara o activitate de regenerare rapida a celulelor rosii, fara a consuma energie sa respire, sa se refaca, sa se adapteze noii situatii de bolnav... Ca si o raceala ne pooate aduce in starea de a respira constient, de a obosi exagerat...
In toate situatiile astea se foloseste mai mult oxigen pentru a desfasura cele mai mici activitati...
Si nu-ti dai seama ca nu ai oxigen decat cand... nu-l ai.
De la un astmatic... va spun ca e extrem de greu sa deschizi gura si sa vorbesti intr-o criza de astm cand plamanii totusi functioneaza pe la 50% din capacitate...
Am urcat scarile in 4 labute... si medicul mi-a spus ca era sa mor asfixiata... stiam, aveam insa sansa sa ajung la medic sau nu. :P
Sa fie clar ca eram atunci intr-o stare buna, plamanii aveau 70% capacitate functionala... Asta inseamna ceva bun... mult...
Nu stiu cat oxigen din sange aruncam la gunoi, stiu doar sa va spun ca la 30% din capacitatea plamanilor respiratia devine constienta, organismul nu are capacitatea de a respira "automat", muschii intercostali dor din cauza efortului, nu poti scoate o vorba mai mult decat un icnet...
Incepi sa tremuri daca situatia dureaza, ti se racesc picioarele si mainile, nas, urechi... transpiri abundent...
Asa incat, ca nu crapa omu' cu o cantitate mai mica de oxigen, sunt de acord, insa cert e ca nu-l cred in stare sa se recupereze...
Voi ati putea in starea descrisa de mine mai sus?
Imi pare rau, asta cu neoxigenarea creierului... e de rau.
La fel imi pare extrem de dificil scaderea temperaturii in timpul operatiei... nevoia de oxigen scade, insa e o operatie extrem de dificila, orice variatie necontrolata poate duce la deces. Asta nu stiu din experienta, am vazut pe Discovery. ;)
Discutia a cam degenerat pe probleme de medicina, haideti sa o aducem la locul ei. Asadar: Acord prezumat sau acord expres? Pro sau contra ?
Eu as porni mereu din ceea ce exista, pentru a vedea ce e de facut. In posturile anterioare am facut referire la Legea 95/2006, la Normele de aplicare a vechii legii privind manipularea de cadavre si de cel mai recent OMS. Acum imi permit sa citez din LEGEA NR. 17 DIN 22 FEBRUARIE 2001 privind ratificarea Convenţiei Europene pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei
umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina,
semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997, şi a protocolului adiţional la Convenţia Europeană pentru
protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei,
referitor la interzicerea clonării fiinţelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998
(publicată în Monitorul Oficial al României nr. 103 din 28. 02. 2001)
CAPITOLUL II
Consimţământul
ARTICOLUL 5
Regula generală
O intervenţie în domeniul sănătăţii nu se poate efectua decât după ce persoana vizată şi-a dat
consimţământul liber şi în cunoştinţă de cauză.
Această persoană primeşte în prealabil informaţii adecvate în privinţa scopului şi naturii intervenţiei,
precum şi în privinţa consecinţelor şi riscurilor.
Persoana vizată poate în orice moment să îşi retragă în mod liber consimţământul.
ARTICOLUL 6
Protecţia persoanelor lipsite de capacitatea de a consimţi
1. Sub rezerva art. 17 şi 20, o intervenţie nu se poate efectua asupra unei persoane care nu are capacitatea
de a consimţi, decât spre beneficiul său direct.
2. Atunci când, conform legii, un minor nu are capacitatea de a consimţi la o intervenţie, aceasta nu se
poate efectua fără autorizaţia reprezentantului său, a unei alte autorităţi sau a unei alte persoane ori instanţe
desemnate prin lege.
Părerea minorului va fi luată în considerare ca un factor din ce în ce mai hotărâtor, în funcţie de vârsta şi de
gradul său de maturitate.
3. Atunci când, conform legii, un major nu are, datorită unui handicap mintal, unei boli sau dintr-un motiv
similar, capacitatea de a consimţi la o intervenţie, aceasta nu se poate efectua fără autorizaţia
reprezentantului său, a unei autorităţi sau a unei persoane ori instanţe desemnate prin lege.
Persoana vizată trebuie în măsura posibilului să fie asociată procedurii de autorizare.
4. Reprezentantul, autoritatea, persoana sau instanţa menţionată la paragrafele 2 şi 3 primeşte, în aceleaşi
condiţii, informaţiile prevăzute la art. 5.
5. Autorizaţia prevăzută în paragrafele 2 şi 3 poate fi în orice moment retrasă în interesul persoanei vizate.
ARTICOLUL 7
Protecţia persoanelor care suferă de o tulburare mintală
Persoana care suferă de o tulburare mintală gravă nu poate fi supusă fără consimţământul său la o
intervenţie destinată să îi trateze această tulburare decât atunci când absenţa unui astfel de tratament riscă
să îi prejudicieze grav sănătatea şi sub rezerva condiţiilor de protecţie prevăzute de lege, cuprinzând
proceduri de supraveghere şi de control, precum şi căi de recurs.
ARTICOLUL 8
Situaţii de urgenţă
Atunci când, datorită unei situaţii de urgenţă, nu se poate obţine consimţământul adecvat, se va putea
proceda imediat la orice intervenţie indispensabilă din punct de vedere medical în folosul sănătăţii
persoanei vizate.ARTICOLUL 9
Dorinţe exprimate anterior
Vor fi luate în considerare dorinţele exprimate anterior cu privire la o intervenţie medicală de către un
pacient care în momentul intervenţiei nu este într-o stare care să îi permită să îşi exprime voinţa.
Si acum o speta :
La un Spital din SUA s-a întâmplat un eveniment extrem de rar: a apărut un donator de cord compatibil pentru doi dintre candidaţii pe lista de aşteptare a acelui spital (să-i considerăm Dnul X şi Dnul Y). Fiind bolnav de insuficienţă cardiacă, Dnul X a fost înscris pe lista de aşteptare de aproape un an, în prezent riscul de deces fiind foarte mare. Dnul Y este recent introdus pe listă şi ar putea
fi susţinut cu tratament medicamentos încă o perioadă de timp, posibil până când un alt cord ar fi disponibil. Pentru decidenţi alocarea către pacientul X a părut soluţia evidentă. Nu însă toţi membrii comisiei de etică au ajuns la acelaşi acord.
Dnul X în vârstă de 64 ani era într-adevăr cunoscut cu boală cardiacă de mulţiani. Până în prezent a avut două angioplastii şi două operaţii bypass coronarian pentru a corecta o „obstrucţie” a vaselor inimii. Problema întrezărită de membrii comisiei era că Dnul X a continuat să fumeze, să consume grăsimi şi să se menţină supraponderal. După fiecare din procedurile menţionate doctorii i-au recomandat schimbarea stilului de viaţă, avertizându-l că starea clinică s-ar putea deteriora. Totuşi pacientul nu a renunţat la fumat şi nici nu şi-a modificat dieta. A considerat că este prea greu. În prezent studiile ştiinţifice au arătat că fumatul şi hipercolesterolemia sunt factori de risc pentru bolile cardiace, blocajul arterelor coronare fiind direct atribuit acestor doi factori. Angioplastia şi bypass-ul coronarian pot corecta aceste probleme dar nu sunt un tratament curativ în totalitate. Pentru a evita complicaţiile ulterioare pacienţii trebuie să îşi controleze dieta, să oprească fumatul, să evite stressul, ceea ce într-adevăr nu
este uşor. În timp ce „inima salvatoare” este transportată de urgenţă cu avionul spre spitalul în cauză comisia de etică trebuie să decidă repede cine este candidatul de elecţie în acest caz.
Propun un mic exercitiu ( in apararea celor spuse intr-un post anterior, cumca bioetica = playing God, Avlil :) : daca ati fi in comisia de bioetica a clinicii, ce criterii de ierarhizare ati institui in regulament pentru a determina cine este mai eligibil pentru transplant ?
avocatnet.ro explicăm legislația
Adalbert Gabriel Gazdovici, Avocat
Paul878