- divort de comun dezacord (ca majoritatea divorturilor);
- un copil minor la mijloc (6 ani)
- un tata neimplicat (nu plateste pensie alimentara, nu ajuta cu absolut nimic la intretinerea copilului, in programul de vizite il ia, dar rar sta personal cu el, in majoritatea timpului il lasa cu bunicii, unde nu sunt multumita de felul in care este ingrijit)
- in loc de a vedea binele copilului si a incerca sa discutam pe cale amiabila tot ceea ce tine de copil, tatal inca isi rezolva vendete personale cu mine, prin a-i face rau copilului, stiind ca acesta este singurul fel de a-mi provoca rau.
Divortul a fost pronuntat prin notar, custodia este comuna, partaj nu am facut, pensia alimentara stabilita a fost 100 EUR, mai mult decat modica raportata la veniturile tatalui. Totusi, nu o plateste nici pe aceasta si nu contribuie cu nimic pentru buna dezvoltare a copilului (scoala, after school, consultatii medicale, cursuri aditionale, etc.)
Din pacate, cu toata deschiderea de care dispun pentru a rezolva toate situatiile pe cale amiabila, se pare ca atat eu cat si copilul, suferim. Nu avem voie sa iesim din tara (nu pot scoate minorul din tara fara acordul tatalui, iar acesta nu si-l da), copilul, de fiecare data cand se intoarce de la tatal sau vine bolnav (racit) si trebuie mereu sa il insanatosesc. Educatia de care beneficiaza copilul in programul de vizite este precara. Mi s-a reprosat de multiple dati faptul ca vorbeste urat la scoala si ca recunoaste ca a invatat de la tatal sau. Cadourile pe care le primeste sunt substantiale (tablete, ATV, diverse jucarii cu care eu nu sunt de acord) si in contradictoriu cu educatia pe care doresc eu sa o ofer copilului.
In situatia in care nu gasesc nicio modalitate de intelegere amiabila, ce ma sfatuiti sa fac ?
Am incercat. Totusi, cadourile raman la tata acasa. se bucura de ele doar 4 zile pe luna.
Referitor la instrainare, nu ma refer l avandut, ci eventual donat catre mama sa, ori catre vreun apropiat. Asa cum in 2 ani de zile nu s-a sinchisit sa ajute nici macar cu cei 100 de eur, ar fi dispus sa o faca. Nu stiu daca din momentul in care merg la executor si se obtine hotararea judecatoreasca (este nevoie ?!) pentru a-l executa pe tata, acesta mai are dreptul de a-si instraina bunurile.
Da, are dreptul de a-si intraina bunurile.
Dvs veti infiinta o poprire pe veniturile lui (pentru a-i bloca bunurile existente ar trebui sa aibe o datorie foarte mare si nu e cazul, la cei 100 de euro pe luna puteti avea o datorie de cel mult 3600 de euro pensia pe ultimii 3 ani).
Tatal are loc de munca sau nu? Daca are loc de munca se stabileste pensia raportat la salariu. Daca nu are se stabileste raportat la venitul minim pe economie. Faceti dvs un calcul si vedeti daca e mai avantajos sa ramaneti cu cei 100 de euro actuali sau daca e mai bine sa cereti majorarea pensiei.
Program de relatii personale in prezenta dvs nu prea aveti sanse sa obtineti (din cele povestite de dvs). Trebuie sa lucrati impreuna cu copilul dvs la stabilirea unei conduite acceptabile - care sunt regulile de limbaj general acceptate in societate (ideea e ca pe masura ce va avansa in scoala copilul dvs va fi expus la tot mai multe forme de exprimare - ca sa zic asa - si dvs trebuie sa il invatati cum sa faca diferenta intre ele si cum sa aleaga felul in care se exprima, felul in care se comporta, samd).
Incercati sa ii cereti tatalui (eventual prin sms-uri, emailuri, biletele) sa ii cumpere copilului ce are nevoie, specific: geaca de iarna marimea X, ghete groase marimea Y, 3 bluze albe cu maneca lunga pentru scoala, 5 caiete de tip 2, 1 stilou, etc.
Evitati sa-i cereti bani.
In legatura cu problemele de sanatate, incercati sa le preveniti instruind copilul foarte clar cu ce trebuie sa se imbrace si sa-i dati haine adecvate la el, dar copiii sunt copii si se imbolnavesc si cand sunt foarte bine ingrijiti (mai ales pe vremea asta schimbatoare), discutati cu medicul copilului cum ii puteti intari imunitatea.
Pentru iesirea in afara tarii trebuie sa va programati foarte din timp concediile ca sa puteti trece prin tot procesul de suplinire a acordului. Poate daca va oferiti sa-i decontati costul declaratiei de acord la notar, tatal va fi de acord sa isi rupa 30 de minute si sa isi dea acordul.
Obcervati ca nu prea aveti ce sa faceti pe partea legala (exceptand executarea pentru pensia de intretinere). Aveti nevoie de consiliere in legatura cu modul de administrare a relatiei dvs cu tatal si a relatiei dvs cu fiul. Aveti nevoie de tehnici de manipulare, mai pe scurt.
Asa este. Nu ati fi putut spune mai bine. Nu stiu daca are un loc de munca. El spune ca nu. Totusi, isi permite diverse (schimbat masina, accesorii, etc), pe care un om fara un loc de munca nu ar putea. Poate sunt venituri nedeclarate. Va trebui sa ma interesez la ITM cred.
Dvs nu va da nimeni informatii despre veniturile lui.
Retroactiv nu puteti cere pensie, pensie se va acorda de la data cererii, ins aputeti executa pensia pe care ati convenit-o de la data divortului la zi ( daca nu sunt datorii mai vechi de 3 ani).
Din ce ziceti nu rezulta ca i-a dat copilului cadou, ci ca se joaca si copilul cu jucariile tatalui cand se duce la el in vizita.
Dupa mine, executarea fara o incercare de negociere va inrautati relatiile. Ar trebui sa ii pasati lui mingea sa faca ceva in anumite limite. Sa se gandeasca la modul in care sa plateasca pensie, de exemplu...
In rest, cum spuneam, pentru ca nu vad probleme legale, ci de familie, emotionale, psihologice, ar trebui sa discutati cu un psiholog sa acceptati cumva relatia copiilor cu tatal lor asa cum e. Niciun judecator nu va incuviinta un program de vizite sub supravegherea dv. doar ca dv. sa controlati relatiile cu tatal. In schimb, adaptarea dv. la realitatea relatiei lor poate duce la o imbunatatire atat a atitudinii copiilor, dar si a tatalui.
Dar pentru asta, nu la sfaturi specializate juridic trebuie sa apelati. Indiferent ce fac copiii la tatal lor, la dv. se pot si chiar e normal sa se comporte altfel; la fel la scoala.
Nu are legatura limbajul de la tata cu cel de la scoala. Ar trebui adaptat in functie de situatie, iar copiii invatati sa faca aceasta adaptare.
In plus, nu prea am inteles daca nu stau prea mult cu tatal ci cu bunicii, cine-i invata injuraturile alea? Bunicul?
Pentru ca cele de mai sus presupun ajutor psihologic si nu juridic (poate, maxim, cateva consultatii), v-am spus ca e nevoie de specialist in alte domenii. E important pentru copiii dv. sa le acceptati tatal asa cum e, cu bune si rele, pentru ca ei sa se dezvolte bine si sa reusiti sa mentineti dv. o relatie buna in timp cu ei.
Succes!