Custodie comuna

Dna mirebire, cu tot respectul, lucrurile sunt foarte simple (uneori): nu se poate vorbi despre "responsabilitate" in cazul unei persoane, care incalca legea, in mod asumat si repetat! Nu o data, nu dintr-o grseala, nu intr-o clipa de furie. In plus, consumul de droguri este dovedit in lumea stiintifica ca cea mai cumplita dependenta. Cand ai face orice ptr o doza, vointa, ratiunea, decizia iti sunt abolite si cumparabile prin cateva grame. Despre anturaj, moralitate si exemplu de educatie nu cred sa mai putem discuta.
Dnule avocat Againstpas, experienta mea de instanta, cum o numiti, nu poate fi mai vasta ca a unui avocat. Dar cand scriu ceva, in limitele judecatii si cunostintelor mele, incerc sa scriu documentat, nu doar sa scriu!

Doamna proastasatului,
In cazul acesta lucrurile nu sunt deloc simple. Copilul pare foarte fericit cu tatal sau. Mama nici nu stie daca domnul mai are vreun comportament neadecvat de 4 ani incoace. Sa te apuci sa arunci cu noroi in proces, doar pentru ca domnul cere ceva perfect normal, adica custodia comuna nu mi se pare oportun.

@proastasatului: Mama nu stie daca dl inca mai consuma droguri, insa stie ca la momentul la care a divortat de el consuma. Avand cunostinta de aceste lucruri, a hotarat ca nu este periculos sa isi lase copilul singur cu tatal.
Deci, pe un comportament constant al tatalui (adica adictia de droguri, daca exista, nu e un factor nou) care este argumentul prin care tatal trebuie exclus de la luarea deciziilor in ceea ce il priveste pe copil? Ce a facut ca sa puna copilul in pericol?

Sa ma explic: ca mama, nu mi-as lasa copiii nesupravegheati cu un tata care e dependent de droguri (pentru ca n-ar fi in siguranta, pentru ca ar fi tentati sa incerce, pentru o suta de motive) insa as consulta tatal respectiv in ceea ce priveste deciziile ce privesc copiii. Pentru ca eu, ca adult responsabil si treaz, pot evalua starea de constienta a unui alt adult si imi pot da seama daca acesta e un moment bun pentru o astfel de discutie/consultare sau nu.
Deci n-as avea o problema cu autoritatea parinteasca exercitata in comun, dar as avea o problema cu programul de relatii personale.
De aceea cred ca, in acest caz, consumul de droguri este o falsa problema.

@mihaelamaria: nu, nu se mareste pensia de intretinere odata cu obtinerea autoritatii comune. Nu inseamna nici ca va fi mai implicat in viata copilului. Nu inseamna nici ca al dvs copil, ajuns la varsta la care va contesta autoritatea, nu o va mai contesta. Practic nu inseamna nimic, asa ca cel mai simplu pentru dvs ar fi sa ignorati acest aspect si sa va concentrati pe viata si copilul dvs.
Nu cadeti in acelasi comportament pe care i-l reprosati tatalui.
Si da, cel mai probabil vrea custodie comuna pentru ca se teme ca veti pleca in Anglia cu copilul si nu va veti mai intoarce.

Dna mirebire nu eu consider, ci legea : L257/2013: "Se considera motive intemeiate pentru ca instanta sa decida ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre un singur parinte alcoolismul, boala psihica, dependenta de droguri a celuilalt parinte, violenta fata de copil sau fata de celalalt parinte, condamnarile pentru infractiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violenta, precum si orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de catre acel parinte a autoritatii parintesti".
Ca dnul a consumat sau mai consuma droguri eu n-am de unde sa stiu! Doamna va lua ce decizie considera a fi corecta, iar instanta dispune. Asta e tot!

mirebire, dvs. consideraţi că un individ dependent de droguri sau un alcoolic este numai bun de a lua decizii în privinţa minorilor, în scurtele momente dinaintea administrării/consumului de noi doze :-/ Şi cum poate cineva detecta exact momentul în care dependentul este treaz? Sau problemele apar doar când respectivul este treaz? Părerea mea sinceră este că un individ dependent este pericol pentru copil şi are şi gândirea deteriorată.
Acum, m-aţi băgat în ceaţă: ştiu că omul este alcoolic sau că e psihopat,n-am dovezi fiindcă s-a manifestat doar în mediul familial, fără martori; există hotărâre judecătorească pentru ca el să ia copilul în vizită; dacă îl las, fiindcă altfel sunt infractoare, sunt de vină, că am ştiut, dar l-am lăsat totuşi(asta e părerea exprimată de dvs. mai sus);dacă nu-l las, fiindcă ştiu ce ştiu, sunt aceeaşi infractoare, fiindcă nu respect o hotărâre judecătorească! Sunt nenumărate exemple în care asemenea indivizi, aparent normali, au ajuns la fapte criminale, fiindcă psihopaţii au dublă personalitate.