CONSILIERE PSIHOLOGICA DGASPC

Neconstituționalitatea vizează doar aplicarea de penalități la părintele debitor nevinovat la fel ca la cel vinovat.
Nu am indicat alte încălcări constituționale.

E vorba de obligații de mijloace în executarea silita și nu de obligații de rezultat.
Ați înțeles?

Cu textul de lege pare sa fie 1000 lei și nu 500 lei.
O sa ma mai uit.
Parca reținusem de 500 lei și îmi părea enorm...
Oricum nu cred ca se da mai mult de 100 lei pe zi...

Ei bine, eu ca nevinovat, dovedit prin penalizarea debitoarei, vreau rezultat. In interesul superior al minorului de a pastra legatura cu ambii parinti. Nu am nevoie de banii greshitei.
Au contraire, daca sunt dovedit abuzator, voi intelege ca mi se retrage dreptul DE A AVEA LEGATURI PERSONALE CU PROPRIUL COPIL!

Executarea silită a obligaţiei de a face , cu amendă pe zi întârziere , a fost gândită pentru operaţiuni ale căror întârzieri aduc prejudicii materiale creditorului obligaţiei, tocmai de aceea sunt stabilite limite între 100-1000 lei pe zi calendaristică de întârziere, amendă care trebuie justificată, în fiecare caz, prin pierderile materiale suferite de creditorul obligaţiei de a face.
Constituţia prevede

ARTICOLUL 16
Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Acest articol 913, care face trimitere la art. 906, creează discriminări ale unui părinte faţă de celălalt părinte; legea 272/2004 arată că ambii părinţi au obligaţia creşterii şi educării copilului, nicăieri nu scrie că :
-unul din părinţi are doar drepturi, iar celălalt doar obligaţii
-părintele la care locuieşte copilul să-l intreţină pe cel la care nu locuieşte, scăzând nivelul de trai al minorului

Legăturile personale cu minorul se pot realiza prin:
-vizite la domiciliul copilului,
-întâlniri în locuri publice
-găzduirea minorului de către părintele la care nu locuieşte în mod constant
-mijloace moderne de comunicare:telefon, chat, skype
-corespondenţă, etc.
Nu văd de ce nu puteţi coresponda cu copiii dvs., sau vorbi la telefon, sau să ieşiţi la o cofetărie sau la film; vedeţi dvs., sunt multe forme de a intreţine relaţiile personale, nu neapărat găzduirea sau vacanţa petrecută cu unul dintre părinţi, dacă minorul nu se simte confortabil în absenţa celuilalt părinte.
Toate scandalurile de până acum au fost datorate refuzului minorilor de a pleca cu un părinte pe care nu-l cunosc sau care le-a creat cândva momente neplăcute.
În Germania, în asemenea cazuri, există acea "cafenea a copiilor", unde părinţii socializează cu copiii încăpăţânaţi, în prezenţa personalului de specialitate; nimeni nu pune posibilitatea luării copilului cu forţa, eventual cu agenţii BGS X-(

Martonze, e cam gresit! Art 906 fost 905, se adreseaza strict obigatiilor "intuitu persone" , aceasta insemnand ca nimeni altcineva decat debitorul nu poate duce la indeplinire obligatia acestuia prevazuta in titlul executoriu. Penalitatile in favoarea creditorului (si nu amenda, care e in favoarea statului) au ca scop CONSTRANGEREA DEBITORULUI de a respecta o obligatie dictata de o Hot Jud.
Din acest punct de vedere este clar ca nimeni altcineva decat parintele rezident nu ar putea impiedica relatia minor-nerezident.
Dar, repet! Odata consilierea incuviintata si realizata, din raport, se poate deslusi (?) daca nerezidentul e un abuzator, cf abuzurilor listate in lege. In acest caz, insasi realizatorul raportului sau DGASPCul care primeste raportul, sunt obligati sa denunte abuzul constatat, cu implicatiile de rigoarea asupra nerezidentului gasit ca abuzator.
In orice alta situatie, se considera refuzul minorului ca nefondat si rezidentul este constrans sa permita acestuia accesul la nerezident.

Shomo, eu am fost la consiliere nu 3 luni, ci mai mult, fără ca un executor să dicteze acest lucru; m-am dus, fiindcă copilul meu nu vrea să plece cu tată-său fără mine, pur şi simplu nu vrea, face isterii, are coşmaruri. Mai nou, după ce a fost anunţat telefonic că va veni şi trebuie să plece cu el peste noapte, copilul a devenit agitat, iar la şcoală a vomitat din senin. Şi la consiliere, cei de acolo au constatat că pentru a se realiza o legătură de ataşament, trebuie să coopereze părinţii şi copilul, nu se poate consilia doar mama cu copilul, iar legătura trebuie să se facă treptat.Ei, cum să se facă treptat, dacă domnul nu-l vizitează pe copil decât foarte rar, şi atunci, îmi spune să pun copilul în faţa uşii şi să încui uşa după el, să-l las în casa scării? Şi o spune în faţa copilului, poruncitor, cu degetul ridicat a ameninţare; bietul de el fuge, se ascunde, el mai trage o ceartă...nu acceptă sub nici o formă să vadă copilul în parc sau în oraş.
Aici eu văd şi greşeala instanţelor, fiindcă fiecare sentinţă trebuie personalizată.

P-S. : Asta cu constrângerea părintelui la care locuieşte copilul, prin penalităţi pe zi întârziere, în cazul copiilor care nu vor să plece cu părintele cel cu dreptul nici dvs. nu o credeţi, sunteţi prea logic ca să nu vă daţi seama cui se adresează art. 906. Predarea copilului nu este similară predării unui excavator, al unui camion TIR sau a unei clădiri - vezi cazul sediului INTACT-aceste bunuri produc bani, creditorul obligaţiei de a face suferă pierderi materiale, cu fiecare zi de întârziere.
Dar, vă întreb eu pe Dvs.: un tată care şi-a vizitat ultima dată copilul în august 2014 şi vine în 5 martie 2015, copilul nu vrea să plece cu el, el solicită executarea silită, executorul îşi face treaba, domnul mai vine de Crăciun, copilul tot nu vrea, după toată consilierea, domnul pleacă din nou şi apare în august 2016, să ceară executarea penalităţii --- este corect?