Legalitate inregistrare convorbire in spatiul public

Câtă patimă!?
When, cred că aţi uita de copil :) Copilul nu trebuie să fie în mijlocul conflictului. Relaţiile dintre copil şi părinţi trebuie să fie fireşti, aţi uitat?
Ce vreţi să demonstraţi, că femeia e nebună? Văd că aţi luat-o pe pista asta.
Când au început primele reclamaţii (de care eu nu ştiam), în parc, tatăl copilului mi-a pus întrebări provocatoare, a făcut nişte acuzaţii ; am sesizat că ceva nu e în regulă, deci nu i-am dat satisfacţie să-i răspund pe ton ridicat.
Fiecare om are propria percepţie asupra atitudinii interlocutorului, gaz are temeri, poate întemeiate, poate nu, că va fi acuizat de ceva ce nu a făcut, foarte bine, să înregistreze, ca să poată contracara orice acuzaţie, şi eu o fac şi-mi prinde bine, măcar pentru tonul folosit de domnul tată când mă acuză verbal (odată pe an).

Nu am uitat deloc de copil.
Tocmai, ca nu isi poate petrece restul vietii alaturi de o persoana crizata care face scene.
Mai bine se manifesta acum, o inregistreaza tatal, o calmeaza autoritatile si dupa, are si amaratul ala mic o viata linistita.
In ce sfatuiti dumneavoastra are o zi linistita versul o copilarie plina de scandal.
Eu prefer binele pe termen lung decat binele pe termen scurt.

Wow, mama e o crizata si tatal binele absolut! Poate reusiti pe la organizatie sa deveniti parinti intre dvs, tatii! Ar fi o sansa pentru omenire. Vai, vai ce salvatori de copii devin platitorii de 2 bani pensie de intretinere care intre timp cersesc prin instante banii mamelor, cu titlu de penalitati! Adevarul e ca neputinciosul nu poate decat cere, iar capabilului nu-i ramane decat sa dea neputinciosului! Ce viata normala le-ar mai oferi copiilor genul asta de tati care lustruiesc clantele instantelor intr-o vesnica cerere de diminuare a pensiei, genul asta de incapabili sa produca in aceasta viata altceva decat mizerie si dovada propriei neputinte. Ce bine le-ar fi acestor copii langa astfel de parinti "titrati", de ocupatie freaca menta si cu venituri de nivelul lu' al de da nuiele lu' al' de-ngradeste, cu putintica minte preocupata de mega reusita a bagarii mamei la puscarie! Ceva reusite profesionale in asta viata aveti dragilor sau intelesul reusitei la voi se traduce in a face rau altuia?

Ce înţelegeţi prin "binele pe termen lung"?
Îl cunoaşteţi pe dl. gaz?O cunoaşteţi pe fosta sa parteneră? Aţi participat la o întâlnire între cei 3?
Pe ce bază faceţi acuzaţii nefondate?Nu aş fi aşa revoltată dacă nu aş fi fost şi eu acuzată de acelaşi lucru.D-le When (sau doamnă), eu am trecut prin toate cazurile prezentate aici, pe forum; din păcate :(
Deci am fost isterică, am produs sindromul PAS (la fiecare dosar există depus manualul PAS, la indicaţia Asociaţiei), sindromul Stockholm, am avansat chiar şi la sindromul Munchaussen, am sabotat relaţia tatălui cu minorul,am trăit din pensia de intreţinere de 180 lei/lună, mai mult, nu pot dovedi contribuţia mea la creşterea copilului! :) , am primit cadouri pentru copil cu plata ramburs, adică eu am plătit cadoul trimis de tata :)), fiecare întâlnire este înregistrată, fiecare convorbire telefonică aşişderea - domnul a aplicat toate sfaturile ARPCC.

Atat timp, cat timp pe baza unor declaratii false despre niste abuzuri din partea mea, m-a dat in judecata pentru agresiune verbala si hartuire (pe baza unor smsuri, si pe baza unei intalniri, despre care a declarat ca am incercat sa o agresez) si a cerut ordin de protectie inpotriva mea - numai pentru ca vroia sa ma tina departe de fiul meu si vroia sa ma oblige sa ii dau mai mult de jumate din salariul meu doar ptr ca eu am casa proprie - cred ca este de cuvinta sa nu am incredere in ea. Din fericire judecatorul si-a dat seama de intentiile ei. Nu doresc sa am certuri cu ea, nu reactionez la atacurile ei, dar cred ca este bine sa ma asigur, in caz ca ii mai vine ceva idee. Momentan ma intereseaza numai fiul meu, mai ales ca mama lui este bolnava psihic. Deci, va rog, daca nu sunteti in cunostinta de cauza, nu presupuneti ca am intentii rele.