Guys, chiar e controversata in doctrina chestiunea. Problema noastra nu e ca e controversata in doctrina, ci sa nu cumva sa fi dat preainalta curte vreo solutie intr-o situatie de genul asta, ca atunci, daca ne pica o astfel de grila la examne, geaba o mai contestam pe motiv de controversa in doctrina, important e sa nu fie controversa in practica. My opinion.
ma ajuta cineva si pe mine cu furtul si abuzul de incredere intre soti, pls
karmen_monica a scris:
Zici ca latura obiectiva lipseste cu desavarsire...dar, asa cum precizezi ulterior, de ce sa nu se ia in calcul acelasi element material cu prima infractiune? Nici eu nu sunt 100% convinsa de povestea asta, dar daca e sa punem problema din unghiul tau, totusi consider ca sunt intrunite CONDITIILE PT TENTATIVA; in consecinta, exista hotararea de a savarsi infractiunea, aceasta se pune in executare, apoi rezultatul nu se produce...
Mai mult decat atat, sa nu scapam din vedere analizarea intregii situatii in considerarea atitudinii psihice a infractorului.
Explicatia cu latura obiectiva se referea la un alt exemplu, cel cu "error in personam". Pentru cazul cu "aberratio ictus", raspunsul anterior dat de adrian_t87 este cel pe care-l consider corect: tentativa este absorbita in infractiune.
Referitor la "aberratio ictus", diferenta apare din perspectiva din care privesti situatia de fapt. Eu o vad mult simplificata, si anume: faptuitorul trage cu pistolul, stiind ca poate ucide o persoana, urmare pe care o urmareste si care se produce. Faptul ca este o alta persoana, si faptuitorul nu-si atinge astfel scopul, nu este de natura sa aduca o alta incadrare juridica a faptei de mai sus. Si anume omor fata de cel decedat, cu intentie directa (calificata de scop chiar). Eu cred ca este destul de bine luata in calcul pozitia subiectiva a faptuitorului...
Charmione a scris:
Deci sa inteleg ca tu consideri ca in ipoteza in care autorul trage spre cineva si nimereste o alta persoana se retine omor fata de aceasta din urma iar fata de victima vizata nimic fiindca nu exista latura obiectiva. Dar daca autorul trage spre o persoana dar nu o nimereste nici pe aceasta si nici pe alta atunci practic nu avem nicio infractiune, nu?
Asa cum explicam mai sus, problema este cum privesti situatia de fapt. Eu as privi-o astfel: a tras cu arma, stiind ca poate ucide o persoana, urmare pe care o urmarea, dar care nu s-a produs. Tentativa de omor, savarsita cu intentie directa.
serpico a scris:
Este adevarat ca se face trimitere la o eventuala solutie de neinceperea urmaririi penale, dar e ambigua. Eu mi as argumenta parerea pe dispozitiile art. 263 alin. 1 in care se prevede ca rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana " pt care s a efectuat urmarirea penala".
Poate nu e clar ce inseamna baremul respectiv. Toate acele mentiuni trebuie sa se regaseasca in dispozitivul rechizitoriului. Ele nu sunt alternative. Cu alte cuvinte se dispune, prin acelasi rechizitoriu, trimiterea in judecata a unei persoane, si neinceperea urmaririi penale fata de alta.
Asa cum spuneam mai sus, aceasta este opinia din practica, si, ce este mai important, opinia formatorilor INM.