haideti sa ne apucam de treaba
sa incepem cu cartile necesare pentru studiu
poate dintre cei care au reusit anul acesta ne mai posteaza o data cartile de pe care au invatat si cartile de grile ( editiile , editurile , autorii )
eu am urmatoarele carti 1 civil partea generala - beleiu ( am inteles ca boroi e indicat dar as vrea sa stiu care e ultima aparitie si la ce editura )
2. reale - filipescu ; liviu pop ( multi il indica pe barsan - la fel as vrea sa stiu ultima aparitie si editura )
3. obligatii - barsan
4. contracte - deak
5. contracte - deak
6. penal general - mitrache
7. penal special - toader
8. procedura civila - eu am Ciobanu &Boroi , curs selectiv pt licenta ( as dori si mihaela tabarca dar vreau detalii , an de aparitie , editura si titlu pt ca am vazut ca are mai multe carti scoase )
9 . procedura penala - neagu si MARELE COD
credeti ca putem avea surpriza ca anul viitor sa se mearga pe noile coduri ?
SPOR LA TREABA !
Vin si eu cu o completare in sprijinul celor afirmate de charmione, respectiv in favoarea teoriei conform careia in caz de error in personam se va retine o fapta din culpa in concurs cu tentativa : Pozitia psihica se evalueaza in raport cu datele concrete ale realitatii, nu in raport cu persoana umana in general, care se bucura indiscutabil de o protectie nedinstincta din partea legii. Daca A, vrand sa-l loveasca pe B, cu care era in dusmanie, il confunda cu C, nu se poate spune ca fapta lui A contra lui B ar fi identica cu fapta lui A contra lui C, si ar trebui sa fie tratata la fel de legea penala, fiindca B si C fac parte din aceeasi categorie, oamenii, pe care legea penala ii ocroteste nedistinct. Procesul psihic care a stat la baza actiunii lui A a avut in vedere anumite elemente concrete legate exclusiv de persoana lui B, iar vointa sa de a actiona a fost determinata exclusiv de aceste elemente. Cel care suporta efectiv lovitura nu s-a aflat in reprezentarea autorului, vointa autorului nu s-a determinat in raport cu acesta; daca ar fi trebuit si ar fi putut sa verifice situatia reala, autorul ar putea raspunde cel mult din culpa in raport cu aceasta victima, iar daca ar fi fost imposibil, obiectiv sau subiectiv, sa verifice substituirea(error in personam) ori sa prevada modificarea traiectoriei loviturii( aberratio ictus), raspunderea autorului ar trebui, pt aceste motive inlaturata.
In ce priveste victima aflata in reprezentarea autorului, aceasta se va afla in situatia unei persoane impotriva careia s-a incercat savarsirea unei agresiuni prin acte indreptate impotriva unei false victime; aceste acte apar ca acte de executare impotriva victimei reale pe care vroia sa o loveasca, asttfel ca autorul va putea raspunde numai pt tentativa in raport cu victima aflata in mintea sa, dar care n-a fost efectiv vatamata.
Pt. Vax
"1. Ce se retine daca faptuitorul il vede pe X ca se ascunde in spatele lui Y. Faptuitorul dorind sa-l omoare pe X, trage, dar glontul trece prin Y, il omoara si apoi intra si in X in zona pieptului, dar acesta supravietuieste.
2. Ce se retine daca in exemplul de mai sus moare si X.
3. Ce se retine daca in exemplul de mai sus glontul nu il omoara pe Y atunci cand trece prin el, dar il omoara pe X (varianta A) sau doar il raneste (varianta B)
4. Ce se retine daca glontul il omoara pe Y si nu il atinge deloc pe X, iar apoi faptuitorul vrea sa traga din nou, dar se defecteaza pistolul.
5. Ce se retine daca Y e doar ranit in incercarea faptuitorului de a-l omori pe X. "
Dupa parerea mea si in acord cu cele studiate in toate cazurile prezentate de voi este vorba numai de infractiunea de omor :
Instanţele române s-au pronunţat, de asemenea, în sensul că în ipoteza aberratio ictus eroarea asupra persoanei nu este esenţială. Nu este relevant pentru existenţa infracţiunii de omor faptul că în timpul luptei dintre inculpat şi fiul victimei, acesta s-a interpus între cei doi primind lovitura mortală destinată fiului său (Trib. Suprem, secţ. pen., decizia
nr. 2121/1976, în R.2, p. 278); există infracţiunea de omor chiar dacă, din eroare, lovitura mortală a fost suportată de altă persoană care s-a interpus între combatanţi (Trib. Suprem, secţ. pen., decizia nr. 1304/1979 în R.2, p. 275); din moment ce inculpatul nu a avut intenţia să ucidă, ci doar să lovească persoana asupra căreia a fost îndreptată lovitura ce din eroare a fost abătută asupra altei persoane, care a decedat, fapta sa constituie infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, iar nu aceea de omor. Alta ar fi situaţia dacă în raport cu persoana iniţial vizată, inculpatul ar fi acţionat cu intenţia de a ucide; în acest caz, fapta ar fi constituit infracţiunea de omor (Trib. Suprem, secţ. pen., decizia nr. 468/1977, în C.D., p. 269).
Deci eu cred ca importanta este intentia cu care se savarseste fapta, prefigurarea mentala a infractorului, si legatura de cauzalitate ce exista intre fapta si rezultatul produs.
Deci pt. g77: 1- omor deosebit de grav in concurs cu tentativa la omor calificat; 2-omor deosebit de grav; 3 idem 1; 4 omor calificat; 5 tentativa la omor calificat ??? cred eu B-)
caz ipotetic , a la barul comunal se ridica si zice ma duc sa-l omor , pleaca se intalneste in camp cu b si c (cu ambii fiind certat ) arunca toporul in directia lor il omoara pe c , la proces b sustine ca nu stie daca a vrut sa il omoare pe el sau pe c , acum ce anume o sa-l determine pe a sa nu sustina ca a vrut sa il omoare pe b si ca toporul a sarit gresit in c si sa ia o pedeapsa mai usoara ? ce probe ai in mijlocul campului unde nu era nimeni ... indoiala profita invinuitului .
pentru detalii a se consulta V.Dongoroz (cel mai bun penalist roman),p.423 Traian Pop (de la Cluj ) , Drept Comparat , vol II , pag.469 , I. Oancea pag.220-221 C.Mitrache , 2007 , pag 257 C . Bulai , 1992 , pag. 473 si din cunostintele mele este opinia sustinuta si de T.Toader
si acum elucidarea misterului ... inclusiv C.Bulai sustinea ca absorbtia nu e posibila dar asta in anul 1965 (eroarea in drept ... in J.N. nr.10/1965) si cam in aceasi perioada publica (presupun) si BASARAB opinia sa DAR de atunci au aparut decizia nr.1903/1968 a Tribunalului Suprem si decizia numarul 783/1975 tot a Tribunalului Suprem (si pentru cei care nu stiu Tribunalul Suprem e denumirea pe care a avut-o I.C.C.J. inainte de 1991 , si dupa cate stiti deciziile sale au rolul de a UNIFORMIZA PRACTICA fiind instanta suprema din Romania , astfel ele reprezinta un fel de recomandare pt toate celelalte instante din tara sa FACA LA FEL)
nu stiu exact dar presupun ca BASARAB nu a mai avut timp sa revina asupra parerii sale iar STRETEANU ca un bun ,,ucenic" normal ca ia sustinut opinia ,,invechita" si asa vad ca fac si studentii lui in ziua de azi si probabil o sa faca si studenti lor in viitor
DAR asta nu inseamna ca exista o controversa , deoarece ,, opinia dominanta in literatura juridica de specialitate si imbratisata de practica judiciara ... infractiune unica " (C.Mitrache ), nu vad precizata NICI o decizie de practica judiciara care sa sustina opinia contrara.
Acum vin cu rugamintea sa imi dati un citat din Basarab sa vad cum explica el lucrurile , chiar m-ati facut foarte curios , si cu o indicatia la ce pagina ce explica problema aceasta la Streteanu .
prin exemplul de mai sus n-ai facut decat sa dai apa la moara celor care sunt pe pozitie diametral opusa celei in care te situezi..."in dubio pro reo" comporta un mic amendament in exemplul de mai sus si anume : in ceea ce-l priveste pe A, mobilul de a ucide se rasfrange deopotriva atat asupra lui B, cat si asupra lui C, aflandu-se in dusmanie cu ambii, dupa cum tu ai spus...deci, mi se pare normal sa se retina omor asupra lui C, devreme ce A insusi a declarat ca se duce sa-l omoare, cu atat mai mult, pe fondul vechii dusmanii care exista intre ei...exemplul ales de tine nu e tocmai fericit, controversa era daca C era o persoana aparuta inopinant pe camp si care nu era in relatii asa ostile cu A.