admitere inm 2010

mihai s. a scris:

amitza a scris:

as vrea sa va cer opinia cu privire la diferentele care exista intre subrogatia in drepturile creditorului consimtirta de catre debitor si novatia prin schimbare de creditor............pentru ca raspunsurile citite in Statescu pe mine nu ma multumesc.:(
sau poate ca nu le inteleg eu esenta.


si as vrea sa va supun atentiei speta in care o persoana , spunandu i alteia ca are nevoie de bani ptr a se interna in spital, desi in realitate este perfect sanatoasa, ii cere acesteia din urma o suma de bani, si ulterior nu ii mai restituie. ce solutie ati pronunta?

dar daca ar fi a treia persoana careia ii spune aceleasi lucruri?

Nu stiu daca este bine dar incerc totusi sa dau un raspuns.
Daca in cazul subrogatiei obligatia ramane aceeasi in cazul novatiei obligatia veche se stinge (dar nu inseamna ca nu isi produce efectele) si ia nastere in schimb o noua obligatie. De fapt asta este esenta novatiei (novatio=nou). Exemplu la moda ca e vremea recuperarilor : banca X are un debitor Y. X vine datoria lui Y catre recuperatorul Z ( este o cesiune de creanta dar este acelasi lucru cu subrogatia in drepturile creditorului cu conditia sa fie notificata debitorului) si astfel Y tre sa plateasca aceeasi datorie lui Z. Daca intre Y si Zar fi fost novatie obligatia initiala s-ar fi stins si ar fi fost inlocuita de una noua in sensul ca sa nu ii dea banii datorati ci sa ii dea oua de exemplu pana la concurernta acelei sume. aici este vorba de o novatie prin schimbarea obiectului, nu prin schimbare de creditor, care ma nelamureste pe mine

amitza a scris:

mihai s. a scris:

amitza a scris:

as vrea sa va cer opinia cu privire la diferentele care exista intre subrogatia in drepturile creditorului consimtirta de catre debitor si novatia prin schimbare de creditor............pentru ca raspunsurile citite in Statescu pe mine nu ma multumesc.:(
sau poate ca nu le inteleg eu esenta.


si as vrea sa va supun atentiei speta in care o persoana , spunandu i alteia ca are nevoie de bani ptr a se interna in spital, desi in realitate este perfect sanatoasa, ii cere acesteia din urma o suma de bani, si ulterior nu ii mai restituie. ce solutie ati pronunta?

dar daca ar fi a treia persoana careia ii spune aceleasi lucruri?

Nu stiu daca este bine dar incerc totusi sa dau un raspuns.
Daca in cazul subrogatiei obligatia ramane aceeasi in cazul novatiei obligatia veche se stinge (dar nu inseamna ca nu isi produce efectele) si ia nastere in schimb o noua obligatie. De fapt asta este esenta novatiei (novatio=nou). Exemplu la moda ca e vremea recuperarilor : banca X are un debitor Y. X vine datoria lui Y catre recuperatorul Z ( este o cesiune de creanta dar este acelasi lucru cu subrogatia in drepturile creditorului cu conditia sa fie notificata debitorului) si astfel Y tre sa plateasca aceeasi datorie lui Z. Daca intre Y si Zar fi fost novatie obligatia initiala s-ar fi stins si ar fi fost inlocuita de una noua in sensul ca sa nu ii dea banii datorati ci sa ii dea oua de exemplu pana la concurernta acelei sume. aici este vorba de o novatie prin schimbarea obiectului, nu prin schimbare de creditor, care ma nelamureste pe mine

E si schimbare de creditor, ca inainte de novatie Y era debitorul lui X, iar dupa novatie a devenit debitorul lui Z...specificul novatiei consta in aparitia unui element nou fata de raportul vechi( elementul nou poate privi obiectul, creditorul,debitorul cat si cauza)...singura deosebire intre subrogatia in drepturile creditorului si novatia prin schimbare de creditor e ca in cazul novatiei obligatia principala se stinge, iar in cazul subrogatiei creanta trece in patrimoniul noului creditor insotita de garantii, ipoteci, priivilegii...subrogatia in drepturile creditorului se aseamana si ea la randul ei cu cesiunea de creanta, cu diferenta ca in cazul cesiunii debitorul cedat datoreaza noului creditor valoarea nominala a creantei, in timp ce in cazul subrogatiei datoreaza efectiv cat a platit noul creditor celui vechi...un element de diferenta ar mai necesitatea notificarii debitorului cedat pt opozabilitate, in cazul cesiunii.

Novaţia prin schimbarea creditorului se deosebeşte de cesiunea de creanţă şi de subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creanţei prin faptul că la acestea din urmă obligaţia iniţială rămâne aceeaşi şi se transmite la noul creditor, în timp ce, în cazul novaţiei, obligaţia iniţială se stinge şi se transformă într-o nouă obligaţie, care are un element nou faţă de cea iniţială.
Iar in cazul spetei expuse:
1. Cred ca este un imprumut de consumatie, valabil incheiat in forma consensuala , iar neplata constituie neexecutarea obligatiei . Daca se dovedeste ca scopul in care sunt cheltuiti banii a reprezentat un fapt determinant pentru acordarea imprumutului atunci imprumutul este lovit de nulitate relativa. Desi in principiu contractul de imprumut este consensual pentru probarea lui este necesara forma scrisa, aici poate interveni cea de-a doua persoana ( probarea contractului de imprumut se face si cu martori).
2. Martorul tert in contractul de imprumut , in situatia in care ar sti ca banii imprumutati servesc pentru alt scop si acest fapt este determinant pentru incheierea contractului, este complice la dol.
Nu stiu cine greseste si nici nu vreau sa fiu inteleasa gresit , speta in cauza este un pic cam incompleta, insa Mihai ai mare grija si nu confunda civilul cu penalul inselaciune nu cred ca poate fi sub nici o forma..

m13d a scris:

Novaţia prin schimbarea creditorului se deosebeşte de cesiunea de creanţă şi de subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creanţei prin faptul că la acestea din urmă obligaţia iniţială rămâne aceeaşi şi se transmite la noul creditor, în timp ce, în cazul novaţiei, obligaţia iniţială se stinge şi se transformă într-o nouă obligaţie, care are un element nou faţă de cea iniţială.
Iar in cazul spetei expuse:
1. Cred ca este un imprumut de folosinta, valabil incheiat in forma consensuala , iar neplata constituie neexecutarea obligatiei . Daca se dovedeste ca scopul in care sunt cheltuiti banii a reprezentat un fapt determinant pentru acordarea imprumutului atunci imprumutul este lovit de nulitate relativa. Desi in principiu contractul de imprumut este consensual pentru probarea lui este necesara forma scrisa, aici poate interveni cea de-a doua persoana ( probarea contractului de imprumut se face si cu martori).
2. Martorul tert in contractul de imprumut , in situatia in care ar sti ca banii imprumutati servesc pentru alt scop si acest fapt este determinant pentru incheierea contractului, este complice la dol.
Nu stiu cine greseste si nici nu vreau sa fiu inteleasa gresit , speta in cauza este un pic cam incompleta, insa Mihai ai mare grija si nu confunda civilul cu penalul inselaciune nu cred ca poate fi sub nici o forma..

:))) mey, la speta e inselaciune cat China...sunt indeplinite toate cerintele pentru existenta laturii obiective, cat si a celei subiective...dar absolut toate :Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba.

Rino - eu am inteles asa:
Daca cel ce da banii ar fi dat fara sa existe conditia de restituire atunci ar fi fost inselaciune. Din moment ce se asteapta la restituire, iar cel ce cere refuza restituirea inseamna ca refuza executarea unei obligatii. Iar in cazul inselaciunii este vb de un folos patrimonial obtinut inurma unui contract iar in cartile din care eu in invat nu este mentionat contractul de imprumut in nici una din formele sale, ci doar cele de v-c, inchiriere, tranzactie.
- Neexecutarea unui contract nu presupune de regulă existenţa unei înşelăciuni, de
obicei fiind vorba de un litigiu civil. Asta nu înseamnă că exclude o astfel de posibilitate atunci când neexecutarea este consecinţa inducerii sau menţinerii în eroare a cocontractantului- Sergiu Bogdan
Daca gresesc corecteaza-ma