Am citit cu atenţie ce s-a mai scris la acest topic şi am observat că unii forumişti fac referire la Biblie în argumentările lor. Totuşi România contemporană este un stat laic şi nu unul fundamentalist religios. De asta cred că nu ar trebui să privim totul prin prisma Bibliei şi să condamnăm sau să aprobăm o chestie în funcţie de poziţia Bibliei faţă de chestia respectivă. Într-un stat laic, într-un stat de drept, în care libertatea credinţei este garantată, religia este, sau ar trebui să fie, o alegere individuală, benevolă şi conştientă a omului, nu ceva impus, nu ceva de turmă - deşi creştinii se autonumesc ei înşişi astfel! – astfel că fiecare om este liber să creadă în cine şi în ce doreşte sau în nimic. Creştinismul îi nesocoteşte omului acest drept încă de la naştere, copiii fiind botezaţi de mici fără voia lor, fără să ştie măcar ce se petrece cu ei.
Într-un stat laic, biserica nu are caracter de instituţie a statului, de organ al puterii de stat, prin urmare, nu ar trebui nici să îşi impună părerea în legătură cu chestiuni de stat. Iar Biblia nu are caracter de lege, prin urmare respectarea Bibliei de către toţi cetăţenii nu este obligatorie. Un stat laic trebuie să aibă legi laice, create de om pentru om şi nu picate din cer.
Biblia este de fapt o carte ca oricare alta, sau poate mult mai rea decât oricare alta, de fapt chiar cea mai rea, mai ticăloasă şi mai perversă dintre toate, fiindcă nicio altă carte nu conţine atâtea exemple negative adunate laolaltă. În ciuda faptului că creştinii vorbesc mereu de aşa-zisa toleranţă creştină, Biblia propovăduieşte cele mai grave încălcări ale drepturilor omului: xenofobie, rasism (străinii numiţi goim sunt consideraţi inferiori “poporului ales“ ), homofobie (ex. Levitikus şi Sf. Paul ), violenţă şi instigare la violenţă şi chiar crimă (uciderea prin lapidare a anumitor păcătoşi“ ), tentativa de pruncucidere la porunca dumnezeului abrahamic (cazul Isac, pe care tatăl său nu are nicio remuşcare să-l aducă drept jertfă dumnezeului său), incest (de ex. cazul fiicelor lui Lot, care au făcut sex cu tatăl lor pt. a procrea), umilinţă, privarea omului de sine, dar mai ales minciuna ridicată la rang de adevăr, ticăloşia prin care răul este numit bine şi adevăratul bine este numit rău.
Tocmai de asta, în Germania, mai mulţi părinţi, reprezentaţi legal de unul dintre ei care este avocat, au făcut în anul 2000 o petiţie către Ministrul Federal al Familiei, Vârstnicilor, Femeilor şi Tineretului - Bundesministerin für Familie, Senioren, Frauen und Jugend, Frau Dr. Christine Bergmann, prin care au cerut interzicerea Bibliei, punerea ei la index, atenţionarea publicului că este o carte violentă, periculoasă pentru tineret şi anticonstituţională - gewalttätig, jugendgefährdend, verfassungsfeindlich. Din păcate, având în vedere influenţa nefastă a bisericii în toate sectoarele activităţii de stat, petiţia a fost respinsă, dar rămâne un act memorabil, de mare curaj, de a se opune acestui rău milenar. Detalii aici, din păcate numai pt. cunoscătorii limbii germane; tot ce e cu albastru acolo sunt citate ultraviolente, nocive şi imorale, care încalcă şi Constituţia, şi drepturile omului, şi legea germană privind răspândirea de materiale şi media periculoase pentru tineri:
[ link extern ]
În plus, Biblia este o carte veche, depăşită, perimată, care conţine o morală îndoielnică, la fel de depăşită şi perimată, care nu poate şi nu trebuie să îşi mai aibă locul în lumea contemporană. Lumea a evoluat şi se află în plin proces de evoluţie; eu cred că este vorba nu doar de o schimbare, ci de o schimbare în bine, prin urmare este o evoluţie; numai schimbarea în rău poate fi privită ca involuţie. Nu se poate trăi acum, în mileniul al treilea al erei noastre, ca acum 2000 şi ceva de ani, când a fost scris Noul Testament, după cum nici atât nu se poate trăi azi ca acum multe mii de ani, când a fost scris, treptat, Vechiul Testament. De altfel, nici atunci nu s-a putut: poruncile biblice au fost create pentru a interzice anumite practici, un anumit mod de viaţă, tocmai de aceea, fiindcă aceste practici au existat; dacă aceste practici - care acum ni se par normale - nu ar fi existat, atunci nici nu ar fi apărut porunci care să le interzică. Nu ar fi apărut porunci de genul femeile adultere să fie omorâte prin lapidare, dacă adulterul nu ar fi existat. Nu ar fi apărut nici versetul din Levitikus şi nici Sf. Paul să combată homosexualitatea, dacă ea nu ar fi existat şi nu ar fi fost la ordinea zilei. Lumea a evoluat, s-a schimbat în bine, în schimb biblia şi biserica nu au evoluat deloc; biblia considera şi acum mii de ani şi consideră şi acum anumite lucruri ca fiind rele, dar chiar sunt acele lucruri cu adevărat rele? Eu cred că mai degrabă popii din toate timpurile au pus nişte etichete după cum le-a convenit lor. De cele mai multe ori, au numit răul bine şi binele rău.
De ce să ne raportăm mereu obligatoriu la Biblie, când există alternative moderne sănătoase; de exemplu
satanismul luminat de tip laveyan, o doctrină firească, antropocentrică, de fapt mai mult decât atât: egocentrică, fiindcă pune în centrul ei mai mult decât omul în general: egoul, sinele, propriul eu. Morala cea nouă şi sănătoasă s-a născut în Walpurgisnachtul anului 1968, când a apărut o nouă Biblie, o carte care este mai mult decât o carte, este un mod de viaţă modern, sănătos şi tolerant:
Biblia Satanică (The Satanic Bible) a lui Anton Szandor LaVey.
Deşi Biblia Satanică a apărut abia în a doua jumătate a secolului trecut,
satanismul luminat este de fapt prima şi cea mai veche religie din lume, de la Adam şi Eva încoace. Nu este vorba de adorarea lui Satan, cum greşit se crede adesea, ci de faptul că Satan sub chip de şarpe le-a oferit primilor oameni dumnezeirea atunci când i-a îndemnat să mănânce din pomul oprit, deci propria lor dumnezeire prin nesupunere faţă de voinţa dumnezeului creştin. Atunci s-a pus piatra de temelie a satanismului, fiindcă asta e ideea lui de bază:
prin Lucifer - Satan, fiecare om este propriul său dumnezeu, nu are alţi dumnezei în afară de sine însuşi şi nu se supune nimănui, exact cum Lucifer – Satan, înainte de cădere, i-a zis dumnezeului creştin tiranic
NON SERVIAM! (NU MA SUPUN!). Omul ar trebui să urmeze calea indicată de Lucifer prin propriul său exemplu şi să nu se supună nici lui dumnezeu şi nici bisericilor care predică asemenea supunere. Fiecare om trebuie să facă nu voia dumnezeului creştin, cum zice Tatăl nostru (facă-se voia ta!), ci a sa proprie, şi astfel fiecare om, prin impunerea propriei voinţe, este propriul său dumnezeu.
Astfel, Lucifer i-a dăruit omului libertatea, raţiunea, lumina gândirii, fiindcă de aceea este el Cel PreaLuminat, fiindcă de la lux-lucis (lumină) ii vine numele de Lucifer, care înseamnă purtătorul luminii adevărate, singurul care ii arată omului calea spre mântuire _aici şi acum_, în lumea _asta_, prin adevăr şi prin
promovarea iubirii de sine ca iubire supremă, deci mai presus de orice, şi printr-un
nou sens al vieţii: fericirea personală ca satisfacere a nevoilor proprii, plăcerea totală, adică satisfacţia tuturor simţurilor.
Legat de prostituţie, Biblia Satanică nici nu o aprobă, nici nu o dezaprobă explicit; practic nu apare nimic scris despre prostituţie, nici pro, nici contra. ªi totuşi, citind şi trăind şi înţelegând cartea, nu se poate concluziona decât că
prostituţia contravine sexului satanic. Să explic. În Biblia Satanică a lui Anton Szandor LaVey, Cartea lui Lucifer, capitolul Sexul Satanic spune clar, cu câteva decenii înainte ca APA (American Psychological Association) şi alte organizaţii ştiinţifice să ajungă să spună acelaşi lucru: “Satanismul acceptă orice fel de practica sexuală
pentru satisfacerea nevoilor personale – fie ele practici heterosexuale, fie homosexuale, fie bisexuale sau chiar asexuale. De asemenea, aprobă orice fetiş şi orice perversiune care serveşte la îmbogăţirea actului sexual, atâta timp cât nu este implicat nimeni care nu îşi doreşte să participe la aşa ceva.” ªi mai încolo zice: “Satanismul susţine orice formă de comportament sexual care este pe placul cuiva,
atâta timp cât acest lucru nu dăunează altor persoane.” ªi mai departe: “În cazul în care toţi cei implicaţi sunt adulţi şi responsabili şi participă
de bună voie la o anumită variantă dintre multiplele posibilităţi de exprimare a sexualităţii – chiar şi atunci când prin aceasta se încalcă un tabu – nu există niciun motiv de suprimare a acestor înclinaţii.”
Prin urmare, conform doctrinei satanismului luminat de tip laveyan, actul sexual, indiferent sub ce formă se consumă, trebuie să fie liber consimţit, între persoane adulte şi responsabile şi, cel mai important, pentru cine îl practică,
actul sexual trebuie să aibă drept cauză propria dorinţă sexuală şi drept scop şi efect propria plăcere, deci propriul orgasm, ca satisfacere a propriilor nevoi. Ei bine, exact asta NU se întâmplă în cazul unei persoane care se prostituează: cauza actului sexual sunt
banii, nu propria dorinţă sexuală, iar scopul şi consecinţa actului sexual de asemenea sunt
banii, nu plăcerea, satisfacerea nevoilor personale. Pentru aceşti bani, persoana care se prostituează acceptă să facă lucruri care poate că nu îi fac deloc plăcere, dar se gândeşte la bani şi tace şi înghite (la figurat şi la propriu).
ªi un alt aspect important: se spune adesea că dezincriminarea prostituţiei lasă persoanelor care o practică libertatea de a face ce vor ele cu propriul corp. Dar sigur-sigur aşa e? Am văzut că omul satanist nu numai că este un om liber, ci mai mult decât atât: este propriul său dumnezeu, este mai presus de toţi şi toate, este măsura tuturor lucrurilor etc. Prin urmare, omul satanist nu este şi nu are cum să fie sclavul cuiva. Or persoana care se prostituează, odată ce ajunge să se vândă, sau să se închirieze, practic ajunge la cheremul şi la bunul plac al persoanei care plăteşte. De fapt, în momentul în care o persoană ajunge să aibă un preţ de vânzare/ închiriere, ea încetează a mai fi un om liber, ci devine un obiect vorbitor, adică un sclav. Omul liber nu are preţ. Astfel, prin prostituare, nu numai că o persoană îşi neagă propria dumnezeire, ci de fapt îşi pierde propria libertate, ajungând în cea mai cruntă formă de exploatare a omului de către om: sclavagismul sexual.
Aşadar,
prostituţia încalcă doctrina satanismului luminat, iar din perspectiva acestei doctrine, ea
nu este acceptabilă, chiar dacă Biblia Satanică nu o interzice explicit şi chiar dacă nu scrie în ea că persoanele care o practică ar trebui omorâte prin lapidare şi alte aberaţii ca în Biblia creştină.