Se pot cere daune pentru abuz de drept procesual pentru solicitări de suplinire acord inutile?

When, vă rog să nu-mi întoarceţi cuvintele, după cum vă convine.DA, fiecare copil e unic, dar diagnosticul de "alienare parentală" este dat uniform, la fel ca programul de relaţii "primul/al doilea şi al treilea/al patrulea weekend, fără deosebire.
Vă dau şi răspunsul la întrebarea dvs: pe vremea "experţilor psihologi judiciari", ordinul primit de la ILS era să apară în raport "alienarea parentală", ca respectivii să rămână pe tabel, ceea ce le aducea venituri sigure şi considerabile psihologilor şi ajuta la crearea unei "jurisprudenţe sănătoase" pentru asociaţie.. Găselniţa cu INML este susţinută de asociaţi, şi tot ceea ce susţin asociaţii, mie îmi crează bănuieli; totodată, cei de acolo sunt obişnuiţi cu infractorii cei mai periculoşi: criminali şi tâlhari şi au un comportament potrivit pentru aceia, nu pentru copii inocenţi. Copiii nici nu ar fi voie să fie duşi în asemenea loc , este un stres care lasă urme la copii. Sub nici o formă, un asemenea demers nu e în interesul copilului şi nici nu realizează o relaţie de ataşament între copil şi părintele care a demarat ostilităţile.
Nu generalizez nici ideea cu taţii disfuncţionali, ei există, negreşit, la fel şi mame duse cu pluta, dar există o mare categorie de bărbaţi şi una mică de femei, raliaţi asociaţiei, care sunt un fel de "grup infracţional organizat" şi se îndrumă unul pe altul cum să procedeze ca să incrimineze celălalt părinte, în dorinţa neclintită de a-l pedepsi.Şi aici, cunosc o seamă de exemple, copiii sunt doar pretextul.
Şi againstPAS trebuie să-şi analizeze comportamentul, să vadă unde a greşit şi să ajungă la un consens cu mama copilului său; nu există negociere fără compromisuri.Vedeţi că şi coreenii au ajuns la o înţelegere, de ce e greu pentru 2 oameni care s-au iubit cândva?

dar există o mare categorie de bărbaţi şi una mică de femei

Nu generalizati insa barbatii sunt mai disfunctionali decat femeile. Concluzia asta cum ati tras-o? Cum va permiteti sa afirmati asa ceva? este o atitudine de discriminare pe fata.

Vă dau şi răspunsul la întrebarea dvs: pe vremea "experţilor psihologi judiciari", ordinul primit de la ILS era să apară în raport "alienarea parentală"

Cum dovediti asa ceva?

Copiii nici nu ar fi voie să fie duşi în asemenea loc , este un stres care lasă urme la copii.

Poftim? Dar unde ar fi voie sa fie dusi copii si evaluati?
Sau credeti ca acolo vad oameni in lanturi si infractori? Nu doamna, intra intr-o cladire perfect normala si sunt evaluati de o comisie din care fac parte oameni ca mine si ca dumneavoastra. Normal insa ca daca ca rezident care a abuzat te apuci sa spui copilului ca acolo se autopsiaza mortii si vin infractorii copilul va fi traumatizat.

Sub nici o formă, un asemenea demers nu e în interesul copilului şi nici nu realizează o relaţie de ataşament între copil şi părintele care a demarat ostilităţile.

Sub toate formele acest demers e in interesul copilului si contra parintelui care a abuzat.
Iar daca prin parintele care a inceput ostilitatile va referiti la cel care a ascuns copilul si care l-a abuzat ( cand e cazul ) emotional ca acesta sa nu mearga la celalalt parinte va dau dreptate, demersul respectiv nu e in interesul lui sau in interesul relatiei cu copilul.
Singurul demers care ar merge in asa situatie ar fi indepartatul copilului de langa abuzator si obligarea acestuia la sedinte de terapie pana reuseste sa devina un adult functional fara placeri in abuzarea propriului copil.
Abuz. Intre un pedofil si un adult care isi alieneaza parental copilul prin abuz emotional nu este absolut nici o diferenta si ar trebui ca in societate sa aiba parte de oprobriu si dezaprobare in mod egal. Tot ca si pedofilii alienatorii sunt persoane dezaxate psihic care gasesc placerea in ranirea propriului copil pentru razbunarea pe fostul partener. Singurele momente in care persoanele respective se simt dorite este atunci cand partenerul vine la copil si ele in mod bolnav confunda asta cu doritul de a petrece timp cu ele. Da, ce povestesc este un comportament profund bolnav si disfunctionat care atuni cand are loc lasa traume incomensurabile minorului.

Inca nu mi-ati raspuns, daca alienarea parentala nu exista, ce termen sa folosim cand vorbim de un parinte care prin diferite mijloace isi abuzeaza emotional copilul pentru a respinge legatura cu celalalt parinte?

Şi againstPAS trebuie să-şi analizeze comportamentul, să vadă unde a greşit şi să ajungă la un consens cu mama copilului său; nu există negociere fără compromisuri.

Deci e vina lui AgainstPas ca dupa ce a zis ca isi da acordul, asa cum l-a dat MEREU, pentru a-l sicana mama l-a dat in judecata.
Unde a gresit el? Ca exista. Ca stimabila nu a reusit sa devina mama cu ajutorul sfantului duh si a avut nevoie de putin ajutor.

Ori de câte ori există o miză emoțională, părintele narcisic este înclinat să mintă cu privire la situație: este modul prin care creează conflict și își satisface propria nevoie de dramă și tragedie. Minciunile includ frecvent ce au spus, făcut sau simțit alte persoane iar realitatea este manevrată și forțată să se încadreze în tiparul patologic al narcisicului.

Minciunile sunt de regulă plănuite cu atenție și există mereu posibilitatea de negare și dezvinovățire. Adevărul este mai degrabă distorsionat decât inventat, ceea ce face foarte dificilă combaterea interpretărilor date cu privire la fapte."

Aveti mai sus un scurt citat despre personalitatea parintelui narcisic, cei care alieneaza cel mai adesea.
Precum observati, niciodata parintele narcisic nu va recunoaste ca el este de vina.
Citind aceste cuvinte devine mai usor de inteles adevarul din spatele indemnului catre AgainstPAs de a-si reevalua comportamentul fata de mama in conditiile in care el este cel hartuit si tarat prin tribunale.

Apropo, pe principiul tot ce face nerezidentul este gresit, episodul 1234, dupa ce i s-a solicitat tatalui sa nu mai vina la program, dupa ce i s-a solicitat sa-i dea cadourile repede sa nu-si bata joc de copil si sa-l tina la usa, dupa ce copilul nu este lasat sa scoata nici macar un cuvant catre tata, in acelasi timp i s-a reprosat tatalui in scris ca ar fi alocat doar cateva minute copilului si nu a vrut sa intrebe copilul nimic. Adica ma iertati, dar e de balamuc. Ideea e ca tatal e de vina pentru tot.

Adica ma iertati, dar e de balamuc. Ideea e ca tatal e de vina pentru tot.

Aveti mare dreptate, este de balamuc. Personalitatea narcisista in extremis este de internat.
Se recunoaste mai ales prin denaturarea adevarului, absenta asumarii oricarei responsabilitati si multe altele.
Va garantez ca si bunicuta care isi astepta ginerele la usa urland " sobolanul !" nu isi reproseaza nimic, considerand ca nemernicul a adus-o in aceasta stare, este deci vina lui. E comportament tipic pentru persoana care sufera de tulburare de spectru narcisist.
Iar fosta sotie are clar un narcisist in familie si crescand a preluat rolul de abuzator al parintelui, mama sau tata. Cand e copilul prezent mentine comportamentul abuzator pentru a nu-l lasa sa aiba o relatie cu dumneavoastra iar pentru autoritati da mailurile respective prin care va reproseaza ca nu investiti timp in relatia cu copilul.
Imi pare rau sa o zic dar mai mult decat terapie psihologica pare ca fosta partenera are nevoie de tratament psihiatric, internare si tratament, Fara urma de rautate sau sicanare sau condescenta. Vorbim de un om grav vatamat psihic care deja a inceput sa fie un pericol pentru ceilalti, incepand cu propriul copil.
Puteti incerca sa cereti expertiza psihologica a mamei. Ma indoiesc ca se va aproba insa e un punct de plecare.

Psihopatul
În primul rând, sunt șarmanți. Chiar foarte șarmanți. Interacționează cu ușurință cu cei din jur, știu să facă conversație, spun povești (credibile, de altfel) care să îi pună într-o lumină favorabilă ori în care ei par „eroi” sau „binefăcători”.
Psihopaților le este greu să își creeze relații autentice bazate pe sentimente sau atașament, în schimb au relații superficiale pe care le întrețin prin manipulare și care au ca și scop obținerea unui maxim de beneficii cu minim de efort și implicare. Ceilalți sunt niște simple instrumente pe care psihopatul le folosește pentru a-și atinge obiectivele.

Așadar, unealta lor principală de interacțiune este manipularea. Sunt experți în a-i manipula pe ceilalți să facă ce vor ei - le câștigă simpatia și încrederea, îi flatează, îi laudă, îi complimentează sau îi fac să se simtă vinovați, rușinați astfel încât de cele mai multe ori aceștia ajung să facă lucruri pe care în mod normal nu le-ar face sau chiar să își pună la îndoială propriile capacități de a gândi și lua decizii. Îi amăgesc și îi mint cu zâmbetul pe buze pe ceilalți pentru profit sau plăcere personală. - răspuns la întrebarea "cum de ai conceput un copil cu el?"

Sunt lipsiți de empatie și compasiune – chiar dacă sunt drăguți cu cei din jur și chiar se oferă să îi ajute, părând foarte sinceri și autentici, ei de fapt nu empatizează cu problemele acestora. Deși își dau seama de ceea ce simte o altă persoană, la nivel emoțional ei nu simt nimic. Așadar, înțeleg ce gândesc și simt alții numai că nu le pasă așa că pot folosi acest lucru împotriva lor pentru a-și atinge scopurile (chiar dacă acest lucru înseamnă să le facă rău celor din jur); sunt egocentrici în mod patologic și extrem de egoiști inclusiv în raport cu propria familie – nu contează că este vorba despre propriii părinți, frați sau partener de viață. !!!!

Nu au regrete, remușcări sau un cod moral și tocmai de aceea pot ajunge să ucidă, să hărțuiască, să tortureze, să terorizeze, să mintă, să înșele ori să comită alt gen de acte antisociale. În general psihopații sunt persoane inteligente, își planifică strategic acțiunile anticipând fiecare mișcare și nu lasă urme, făcând tot posibilul să-și reducă riscurile cât mai mult. Într-un fel se simt îndreptățiți să îi rănească pe ceilalți - din plăcere sau dacă acest lucru îi ajută în atingerea obiectivelor deoarece oricum nu îi interesează de suferința acestora care, de altfel, „ar trebui să treacă peste”, „sunt prea sensibili” sau „o caută cu lumânarea”, „merită”.

Nu simt vinovăție sau rușine, au emoții / trăiri superficiale și de obicei dau vina pe ceilalți pentru propriile comportamente inventând tot felul de scuze și justificări pentru asta, pozând în victime și făcându-l pe celălalt să pară de fapt agresorul, „cel rău”. (adică alienatorul!!!)

Consideră că legea nu ar trebui să li se aplice - se simt îndreptățiți să facă tot ce vor și ar trebui să li se permită asta. Nu consideră că trebuie să răspundă pentru propriile fapte deoarece în mintea lor nu cred că vor fi prinși vreodată, se plasează mai presus de toți și toate, desconsiderându-i pe ceilalți și fiind, în fond, lipsiți de respect. În general, asemeni narcisiștilor, sunt aroganți, consideră că li se cuvin anumite privilegii și sunt convinși că sunt cei mai buni, că știu cel mai bine și că merită cel mai mult.
Unii dintre psihopați sunt diagnosticați cu tulburare de personalitate de tip antisocial și sunt caracterizați de o agresivitate crescută pe care le este greu să o țină în frâu și / sau violență – abuzează psihic, fizic și / sau emoțional; au tendința de a se lăsa pradă impulsurilor și au nevoie constant de stimulare putând dezvolta astfel dependențe de anumite substanțe sau activități. - de exemplu deschiderea de noi şi noi procese şi plăcerea de a sta în sălile de judecată...