Eutanasia poate fi un procedeu normal pentru curmarea suferintelor? Ati fi de acord cu legalizarea ei?

trope_doi

Dumnezeu da o viata chinuita unui copil, dar o da pentru 3 zile... Medicul, in schimb, ii prelungeste acest chin la trei ani? Unde e vointa divinitatii aici?

Crezi ca fara vointa lui Dumnezeu medicina a evoluat? Il crezi asa de neadaptat in evolutia lumii de azi? Acel copil, de care zici, daca se nastea acum cateva sute de ani ar fi avut o boala incurabila nu de maxim 3 zile, ci poate de 3 ani ca sa isi atinga scopul misiunea. Datoria noastra, a oamenilor este de a apara viata in toate formele ei cu toate posibilitatile ce le avem la indemana. In momentul in care ai abandonat sa le mai aplici inseamna doua lucruri:
1. ori esti egoist si te gandesti la confortul tau psihic si fizic (m-am saturat de chinul acesta...)
2. ori ai cazut spiritual in disperare si in negare fata de existenta lui Dumneze. (nu exista Dumnezeu, daca exista nu accepta asa ceva...)
In amandoua situatiile devii tu Dumnezeu si iti atribui forta de a curma viata cuiva. Cu toate ca stiinta a reusit sa creeze o celula cu tot ce contine ea nu au reusit sa ii dea viata...cred ca nimeni din lumea aceasta nu a reusit sa dea viata unui lucru...atunci de ce sa avem dreptul sa luam viata cuiva?

Eu mi-am spus parerea din punct de vedere crestin, parere pe care o simt si o cred din toata inima.
Pot vorbi si din alt punct de vedere, cel al ateilor care cred ca au dreptul sa ia viata cuiva. Acestia gandesc doar din punct de vedere a psihicului uman si sincer le dau dreptate in acest sens. De ce sa isi distruga cineva sanatatea fizica si psihica din cauza unui bolnav care nu mai are nici o sansa de vindecare...decat sa se chinuie si unul si altul mai bine aplicam eutanasia. Gandind la acest nivel au dreptate, pentru ca ei nu cred in cauza-efect spiritual, religios.

Putem vorbi si din punct de vedere al altor religii unde curajul de ati lua viata in scop nobil este o cale de a ajunge la Creator. In acest caz eutanasia este binevazuta.

In concluzie vreau sa spun ca un crestin care accepta si aplica eutanasia a facut o crima, un pacat de moarte. Liberul arbitru iti da voie sa alegi, numai ca nu vei stii (poate) niciodata cine va suferi din cauza ta...poate tu, poate copilul tau sau nepotii pana la a saptea generatie.
Se pot discuta foarte multe aspecte pe aceasta tema, important este sa iti urmezi crezul, al meu fiind religia crestina.

Ma intelegeti gresit, @lorelayold76... poate pentru ca nu reusesc sa gasesc cuvintele potrivite.
Cu vointa lui Dumnezeu o fi avansat stiinta – dar in unele cazuri n-a facut decat sa prelungeasca agonia acolo unde Dumnezeu, probabil, a dat mai putina suferinta. Tot cu voia lui Dumnezeu s-a descoperit si energia nucleara...

Acum 100 de ani copilul ar fi murit la putin timp dupa nastere – vointa lui Dumnezeu, crucea parintilor sau crucea copilului, nu e relevant. Azi, prin descoperirile stiintei, acest copil s-a chinuit 3 ani! Adica, omul a intervenit impotriva vointei lui Dumnezeu dar numai pentru a prelungi agonia... Sa va fereasca Dumnezeu sa aveti parte de un asemenea copil: sa il tineti in brate si sa stiti ca el nu e constient de dv; sa ii curga scuipatul si sa fie hranit cu seringa in comisura gurii, sa nu se miste, sa arate la varsta de 3 ani ca un copil de un an si capul cat o minge de fotbal, sa ii curga lacrimile si sa aiba ochii ”peste cap”, sa planga, sa faca des pe el... In plus, sa stiti ca nu va trai, oricum, prea mult, dar se poate chinui cat timp vor parintii... Da, sigur, voia lui Dumnezeu a fost ca acest copil sa moara in ”chinuri” prelungite din vointa omului egoist care a zis ca e mai bine sa traiasca (vorba vine! )!

Nu va intrebati de ce multe familii isi plaseaza in azile bolnavii aflati in stare terminala? Vizitati un asemenea azil, stati acolo jumatate de zi si intrebati asistentele ce se intampla cu bolnavii daca nu le administreaza morfina – va vor spune ca urla de durere! Apoi, mai vorbim.
Pana nu intalnim oameni aflati la limita rezistentei fizice si psihice (din cauza unei boli fara sanse de vindecare la acest moment) nu avem dreptul sa facem comentarii in numele celor care aleg sa moara pentru ca ceilalti sa isi aduca aminte de ei asa cum au fost cand erau sanatosi, nu cum erau in ultimele luni de viata: adulti neputinciosi, suferind dureri cumplite, facand pe ei si schimbati, spalati la fund de straini – in general (pt ca nu oricine suporta duhoarea excrementelor lichide). Acesti oameni au dreptul sa moara cu demnitate. Sunt si oameni care – desi cred in existenta lui Dumnezeu – prefera sa moara cu demitate, alegand eutanasia.

Imaginati-va ca sunteti dv in aceasta situatie si sunteti dezbracata la piele de straini platiti sa va ingrijeasca – in timp ce sunteti rasucita (goala) de pe o parte pe cealalta va dor toate organele interne si externe (pt ca n-a venit ora pt o noua doza de morfina) si o mana straina va trece buretele prin toate comisurile trupului debil; cand sunteti hranita mancarea vi se scurge pe barbie si limba dv nu se coordoneaza pt a metine lichidul in cavitatea bucala; incercati sa spuneti ca va e sete dar nimeni nu pricepe ce vreti pentru ca efectul morfinei nu va permite sa fiti coerenta desi sunteti constienta de ceea ce se intampla cu dv; medicii si oricare alti oameni, va privesc compatimitor si stiti ca vorbesc despre dumneavoastra: ”ce-a fost si ce-a ajuns; fereasca-ne Dumnezeu” si isi fac semnul crucii pentru a alunga raul, evitand sa va priveasca – de parca s-ar teme ca se ia... prin privit.
Apoi, ne mai gandim daca e egoism... Orice om sanatos discuta cu lejeritate despre bolile cele mai crunte (desi multi nici nu-si imagineaza ce boli exista in aceasta lume), ca doar e usor sa discutam despre boli cumplite cand nu pe noi ne afecteaza.

S-a ajuns la discutia despre reglementarea eutanasiei deoarece exista in lume destule persoane care cer – in instante – sa li se permita sa moara decent (Oare de ce o fac? Sa se afle-n treaba? ). De ce nu se sinucid pur si simplu? Poate pentru ca au credinta in Dumnezeu si eutanasia li se pare o forma de ”tratament medical”, nu un pacat de moarte a sufletului. Sau, poate pentru ca nu au capacitatea fizica (forta fizica necesara) pentru asemenea gest – pt ca medicamente cu potential mortal nu vor fi lasate langa asemenea bolnavi iar ei nu se pot deplasa sa le ia...

Ceea ce cred ca ar fi o problema este: cine se va incumeta sa efectueze aceasta operatie de ”sinucidere asistata”?
Mi-ar placea sa stiu cum au reglementat olandezii aceasta procedura si cum cred ei ca pot fi prevenite abuzurile...
Pe de alta parte, indraznesc sa cred ca deja se practica eutanasia, ”la negru”...

trope_doi a scris:

Cu vointa lui Dumnezeu o fi avansat stiinta – dar in unele cazuri n-a facut decat sa prelungeasca agonia acolo unde Dumnezeu, probabil, a dat mai putina suferinta.

Acum 100 de ani copilul ar fi murit la putin timp dupa nastere – vointa lui Dumnezeu, crucea parintilor sau crucea copilului, nu e relevant. Azi, prin descoperirile stiintei, acest copil s-a chinuit 3 ani!

Ceea ce cred ca ar fi o problema este: cine se va incumeta sa efectueze aceasta operatie de ”sinucidere asistata”?

Ati auzit de povestea lui Joni Eareckson ? “Joni”, o carte autobiografica a unei femei care de la varsta de 17 ani a trait “doar cu capul”, tetraplegica devenind in urma unui plonjon in apa,, cu siguranta va va lumina introspectia in lumea celor care la un moment dat nu-si doreau decat sa poata face “ceva, orice sa-mi curm viata” si care ne spune acum, ca “pentru voi nu este nevoie sa va rupeti gatul ca sa credeti ce va spun “. Iata cateva introspectii – daca aveti timp, dipozitie si stiti engleza – in lumea celor care cuvanta, doar cuvanta… si care au forta sa ne convinga ca ne pot fi superiori, si ca pot fi fericiti:

[ link extern ]

[ link extern ]

Si pentru ca stiu ca exista viata – viata datatoare de alte vieti in sprijinul altora - dupa dorinta maxima de a muri, ca medic nu as putea vreodata sa curm viata cuiva, indiferent de “facilitatile legislative” care mi-ar sta la dispozitie. Si daca as refuza, as fi sanctionat ? As prefera sa fiu, decat sa asist suicidul. Mana care vindeca, nu poate fi si mana care ucide. Cel putin nu, in ceea ce priveste reglementarea. Si atunci ce facem? Inventam alte profesii: eutanasisti si avortori ? Poate aceasta este solutia pentru a nu slabi increderea in medicina.

Stiti ca exista in Elvetia un centru numit Dignitas (unde eutanasierea este pusa in practica de “nemedici” , unde pacienti in faze terminale (din tari – majoritatea - unde eutanasia este ilegala) sunt dusi sa fie eutanasiati? Iar prietenii/familiile lor ajung sa fie cercetati penal in tara lor? Cine va putea vreodata dovedi “beyond any reasonable doubt” buna/reaua-credinta a acestora ?

@Trope_doi insa are dreptate, probabil, cand sugereaza ca prin noile descoperiri ale medicinii selectia naturala este mult slabita. Acum o suta de ani, fatul “slab” era eliminat in mod natural, pentru ca nu existau procedurile medicale de protectie si monitorizare a fatului. Poate ca uneori este mai bine sa lasam si natura sa functioneze ? Vorbesc din perspectiva unei mame care are un copil sanatos (slava Domnului), dupa ce am pierdut prima sarcina si am avut un avort terapeutic cu o perioada de post-monitorizare de 2 ani. Nu ma intelegeti gresit, nu incurajez procedeul spartan de “reincredintare catre zei” a copilului slab, dar poate ca influentand prea mult selectia naturala, ceea ce traim este rezultatul selectiei artificiale. Iar daca vrem selectie artificiala, toata lumea ar trebui sa aiba acces la ea.

In incheiere, iata un material BBC (din pacate, tot in limba engleza) care trateaza in mod sistematic toate problemele ce tin de etica eutanasiei :
[ link extern ]

Eu raman la pozitia exprimata in primul post, cu completarea ca nu vad cum se poate reglementa aceasta problema in mod corect atat fata de suferind, cat si fata de cei care ar asista procedura.

Eu sunt categoric pentru eutanasiere .

Toti cei care afirma ca este vointa lui Dumnezeu ca anumite persoane sa traiasca , ar trebui sa se gandeasca la faptul ca pana la dezvoltarea stiintei toti beneficiarii eutanasierii erau morti de mult , si ca se murea din cauze astazi considerate banale , cum ar fi inflamarea unei masele sau o simpla apendicita .

Sunt multe cazuri justificate unde efectiv nu se mai poate , si atunci este chiar indicat ca respectivul individ sa fie eutanasiat .

Buna tuturor. Interesante discutii si tentanta dezbatere. Nu am sa dezbat subiectul la modul la care ati facut-o voi, nu am atata energie acum, insa , as vrea sa inteleg un lucru: de ce in cazul animalelor este permisa eutanasia iar in cazul oamenilor nu? daca tot respectam si ocrotim drepturile fiecarei forme de viata , de ce exista aceasta inegalitate de tratament? Si de ce un om caruia ii este greu si insuportabil si sa mai respire , nu ii poate fi curmata suferinta, fie chiar si cu voia lui, la cererea lui expresa? Si de unui animal ii poate fi curmata suferinta atunci cand se considera ca nu mai poate fi salvat sau ca functiile sale anatomice sunt iremedial afectate?
Este un animal privilegiat din acest punct de vedere, sau este mai putin respectata viata lui? Cine este mai castigat in aceasta inegalitate: omul , sau animalul?
@goodspeed, am vazut si eu filmul despre acel paraplegic . Am fost extrem de impresionata . Pe langa faptul ca este un film de arta si foarte bine construit, povestea este una care mie , personal, mi-a schimbat radical optica in ceea ce priveste eutanasia. De aceea consider ca atunci cand un om , de fapt nu mai este si nu mai poate fi un om , ci doar o ramasita a unui om, doar niste functii ce au supravietuit celorlalte, cand omului in cauza ajunge sa-i fie IMPOSIBIL , DUREROS SI INSUPORTABIL sa-si mai continue existenta , acestui om ar trebui sa-i fie curmata suferinta.
Eutanasia nu este si nu poate fi un lucru ce pune viata mai prejos , ci este doar solutia acelui caz, asa cum este, de exemplu, operatia pe creier. Cand medicii considera ca ea este posibila, o efectueaza. Atunci cand este suficient un tratament , el este prescris de medic. Si omul are alegerea intre a-l efectua sau nu. Dar daca omul nu doreste sa urmeze tratamentul? de ce nu poate fi obligat sa-l ia, asa cum este obligat sa ramana in viata atunci cand devine o leguma?
Probabil ca m-am indepartat de la ideea principala, aceea ca de fapt marea controversa este aceea daca omul are dreptul sa curme viata altui om . Ei bine, eu cred ca poate, cu o singura conditie: asa cum afirma cineva aici , sa existe un act scris si semnat de mana individului in cauza.
Sa fie omucidere? Nu ! omuciderea este cu totul altceva : si poate fi, de la asasinat ( asasinatul este comis cu intetie directa si doar in scopuri josnice), poate fi ucidere din culpa ( stim modalitatile ei) , s.a.m.d. In cazul eutanasiei este cu totul altceva . De ce ar fi preferabil ca omul sa fie lasat sa sufere decat sa i se curme suferinta? de ce unui animal ii este curmata suferinta atunci cand el sufera prea mult? Si cu aceste intrebari am revenit la inceputul postarii mele . Cine este privilegiat aici, omul , sau animalul? Credeti ca D.zeu se supara mai putin daca omul este lasat sa se chinuie , iar animalul nu?