Cum am zis, evaluarea trebuie să o facă împricinatul cu avocatul său. Eu doar i-am atras atenția ca să nu se pripească cum s-a pripit deja cu mutatul înapoi. Dacă interlocutorul nostru nu s-ar fi pus singur în poziția de a fi renunțat la o parte din drepturile pe care i le conferea contractul, sfatul meu ar fi fost să condiționeze restituirea bunului închiriat de recuperarea întregului prejudiciu. Replica corectă la "nu mă privește cât cheltui tu cu mutările" era "atunci te anunț că am un contract de închiriere valabil și chiria plătită pe 2 luni, ne mai auzim atunci. Că nici pe mine nu mă privește ce urgență ai tu să nu mai vrei să închiriezi".
mitabiciclista a scris:
"să nu semneze vreo renunțare la orice alte pretenții."?
Cine ii mai da banii înapoi în condițiile astea?
Ce înțelegere amiabilă e asta?
Nici comisionul agenției imobiliare nu îl mai primește înapoi.
Doar că va ajunge paguba mai mare.
Nu se știe cum se termină un proces în condițiile în care nu știți dacă poate proba cheltuielile cu mutările și totuși recomandați sa-l inițieze.
Poate să fie și mai mare paguba dacă pierde procesul.
Si partea adversă poate să se apere și să aibă un avocat la fel de bun ca dumneavoastră.