Măsurile asigurătorii fiscale (popririle și sechestrele) dispuse fără existența unei creanțe fiscale nu vor mai putea fi menținute pe o durată de timp echivalentă cu întinderea procesului penal (cum s-a întâmplat până acum), a reținut Curtea Constituțională (CCR). Practic, până acum era posibil să se ajungă la situația în care o firmă, fără să îi fie emis un titlu de creanță fiscală de către Fisc, ajungea să i se pună poprire pe conturi, de exemplu, pe o perioadă ce se putea întinde și pe câțiva ani. O astfel de situație era posibilă din cauză că durata măsurilor asigurătorii fiscale putea fi legată de durata unui proces penal, în condițiile în care organul fiscal este obligat să informeze organul penal ori de câte ori, în urma inspecției fiscale, constată fapte care ar putea fi infracțiuni. Citește articolul
În data de 21.01.2020, pe site-ul Curții Constituționale a României (CCR) s-a publicat motivarea Deciziei nr. 51/2019, soluție prin care s-a decis declararea neconstituționalității art. 213 alin. 8 din Codul de procedură fiscală, atât în forma anterioară modificării survenite prin Ordonanța Guvernului nr. 30/2017, cât și în forma sa ulterioară, astfel cum acest articol fusese modificat prin același act normativ. Citește articolul
Specialiștii în fiscalitate de la NNDKP salută decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR) prin care s-a decis că prelungirea nedeterminată a popririlor și a sechestrelor, atunci când există procese penale aferente, este neconstituțională. Practic, prelungirea măsurilor asigurătorii pe întreaga durată a proceselor poate duce firmele în faliment. Iar ulterior, chiar dacă deciziile instanțelor sunt în favoarea companiilor, o reparare a răului deja făcut este greu de realizat. Citește articolul
Uneori, o persoană care e pe cale să obțină o hotărâre judecătorească favorabilă în vederea recuperării unei datorii pe care cineva o are față de ea nu se mulțumește doar cu soluția unei instanțe. De aceea, Codul de procedură civilă prevede că, în anumite cazuri, o astfel de persoană (creditorul) poate obține indisponibilizarea bunurilor persoanei care îi datorează o sumă de bani (debitorul), pentru a avea garanții că, odată obținută o hotărâre judecătorească favorabilă, datoria îi va fi plătită. Citește articolul
Uneori, procesele privind un bun (în special un imobil) pot dura destul de mult. De aceea, ar putea exista riscul ca acel bun să fie afectat, mai ales când nu se știe, cu exactitate, cine are drepturi asupra lui. De aceea, Codul de procedură civilă permite ca, până la finalizarea procesului, acel bun să îi fie încrediințat unei persoane care să îș administreze, pentru conservare. Acest mecanism se numește sechestru judiciar. De asemenea, sechestrul judiciar poate fi dispus și când nu există un proces, în anumite cazuri. Citește articolul
Regulile de procedură care vizează modul în care Fiscul îi poate executa silit pe datornici au fost modificate recent, prin intermediul unui act normativ apărut în Monitorul Oficial. Printre altele, a fost stabilit un termen de 30 de zile în care un debitor poate contesta decizia unui organ fiscal de a-i pune sechestru pe bunuri sau de a-i popri conturile. Citește articolul
In cazul in care nu iti platesti de bunavoie obligatiile fiscale pe care le datorezi statului, te poti trezi in situatia neplacuta de a fi executat silit. Astfel, prin sechestrarea si valorificarea unor bunuri pe care le ai in proprietate, Fiscul recupereaza suma pe care i-o datorezi. Totusi, exista anumite bunuri care nu pot fi puse sub sechestru in cadrul procedurii de executare silita. Citește articolul