Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a hotărât că volumul de muncă realizat în baza unui contract individual de muncă (CIM) încheiat cu cooperativele agricole de producție (CAP) nu poate fi considerat timp util la stabilirea drepturilor de pensie. Decizia, publicată azi în Monitorul Oficial, vine în contextul unui litigiu privind recalcularea pensiei și restituirea unor sume considerate încasate necuvenit. Citește articolul
Majorarea de 10% a salariului de bază se aplică și profesorilor din învățământul primar angajați cu plată cu ora, nu doar celor cu normă întreagă, se arată într-o decizie a Înaltei Curți de Casație de Justiție (ICCJ) publicată recent în Monitorul Oficial. Mai mult, în ceea ce privește calculul salariului orar, Curtea a decis că acesta trebuie să fie bazat pe o normă standard de 80 de ore pe lună pentru întregul an, dar salariul se va plăti doar pentru orele efectiv prestate. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat luna trecută că, în contextul legislației aplicabile până în martie 2024, pentru eliberarea avizului de angajare a străinilor în România, nu era suficientă doar înscrierea codurilor CAEN în documentele de înregistrare ale angajatorului, ci era necesară și desfășurarea efectivă a activităților compatibile cu funcția solicitată. Această interpretare a fost întărită prin modificările aduse de Legea nr. 28/2024 în martie anul trecut, ce au introdus expres cerința desfășurării efective a activităților, prevenind astfel posibile abuzuri în obținerea avizelor de muncă pentru cetățenii străini. Decizia Curții a apărut luni în Monitorul Oficial, judecătorii arătând că simpla interpretare ad litteram a textelor de lege nu putea duce la altă concluzie decât aceea că e necesară și desfășurarea efectivă a activităților. Citește articolul
Recent, în Monitorul Oficial a fost publicată o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), prin care se clarifică obligațiile autorităților publice privind transformarea posturilor contractuale în funcții publice. Dacă autoritățile nu au îndeplinit această obligație, persoanele angajate pe posturi contractuale pot solicita acum dobândirea statutului de funcționar public. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat printr-o decizie publicată azi în Monitorul Oficial anumite prevederi din ordonanța privind voucherele de vacanță pentru angajații din sectorul bugetar, stabilind că aceste vouchere se acordă doar în limita sumelor alocate în bugetul de stat sau local. Citește articolul
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a luat o decizie (definitivă) de referință prin care a stabilit că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie să restituie 12 milioane de euro unei companii din domeniul farmaceutic, reprezentând TVA-ul aferent taxei clawback, conform unui comuncat de presă remis redacției noastre. Vorbim de prima decizie de acest gen din România, aceasta având potențialul de a influența semnificativ întregul domeniu farmaceutic, mai ales pentru că restituirea s-a decis pentru o perioadă ce depășește perioada de prescripție de cinci ani. Citește articolul
Confiscarea sumelor ca urmare a nerespectării măsurii de suspendare a activității comerciale se referă la veniturile brute realizate ilicit, nu la veniturile nete, potrivit unei lămuriri date de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) printr-o decizie publicată azi în Monitor. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit în noiembrie că emiterea deciziei de pensionare a unui funcționar public, chiar și în contextul în care acesta solicită suspendarea plății pensiei, conduce oricum la încetarea de drept a raportului de serviciu, conform Codului administrativ. Decizia, publicată recent în Monitorul Oficial, arată că demersul de suspendare a pensiei este inutil, întrucât încetarea raportului de serviciu se produce la dobândirea calității de pensionar și nu are efect de „resuscitare” a raportului. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis recent că, pentru a putea fi reținută infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive, trebuie demonstrată nu doar prezența substanței în organism, ci și afectarea concretă a capacității de conducere. Decizia nuanțează interpretarea legală care se dădea până acum unei asemenea situații, clarificând faptul că poate exista o contradicție între analizele toxicologice inițiale și examenul clinic. Această interpretare a trezit, însă, controverse - pe care vom încerca să le lămurim astăzi cu ajutorul a doi specialiști: Gabriel Ștefan Gorun, medic primar medicină legală, doctor în științe medicale, și Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor și în criminologie publică intervenționistă. Citește articolul
Decizia Înaltei Curti de Casație și Justiție (ÎCCJ) – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală privind infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive a fost oficializată marți, la o zi după pronunțare. Instanța supremă a motivat că este esențial ca, pentru a fi reținută infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive, să se demonstreze nu doar prezența substanței în organism, ci și aptitudinea acesteia de a afecta capacitatea de conducere a autovehiculului, în acord cu definiția din limbajul comun a ”influenței” și cu datele științifice privind efectele substanțelor psihoactive detectate. Citește articolul