Ce trebuie să știi când ți se livrează un produs cu defecte

Câți dintre noi n-am pățit-o sau n-am auzit poveștile altora despre produse aduse acasă cu nereguli? Zgâriate, sparte, cu lipsuri sau oricum altcumva, dar numai nu conforme cu eticheta și așteptările noastre obiective (nu vorbim aici de așteptări prea mari în raport cu calitatea unui produs, ci de reale nereguli ale acestuia). Chiar și un produs care ajunge la noi într-o cutie deteriorată ar trebui să ne pună pe gânduri, în sensul că ar trebui să ne punem întrebarea dacă a trecut prin șocuri ce i-ar fi putut aduce stricăciuni.

Cel mai important lucru la livrarea produselor este să verificăm, atât cât se poate, modul cum arată produsul respectiv, dacă se deschide și dă impresia că funcționează. Cu alte cuvinte, să căutăm cu privirea orice defect și orice neregulă ce se poate observa cu ochiul liber. Și, dacă găsim astfel de probleme, să dăm înapoi bunul transportatorului fără să semnăm de primire ș.a.m.d. Iată de ce.

"Vânzătorul este răspunzător față de consumator pentru orice lipsă a conformității existentă la momentul când au fost livrate produsele", scrie în Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora. "Până la proba contrară, lipsa de conformitate apărută în termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezumă că a existat la momentul livrării acestuia, cu excepția cazurilor în care prezumția este incompatibilă cu natura produsului sau a lipsei de conformitate", se prevede, în continuare, în lege.

Despre garanția produselor vă spuneam mai multe în acest material: comercianții sunt obligați să ne ofere garanția minimă de doi ani (nu e vorba de o superofertă, în caz că vânzătorul vă prezintă lucrurile în felul acesta), iar dreptul la garanție de oferă posibilitatea reparării produsului, înlocuirii acestuia cu altul nou sau chiar returnării banilor (sau a unei părți din bani, dacă bunul a fost folosit).

Aici nu vorbim însă de viciile (defectele) ascunse, adică cele care nu pot fi observate la prima vedere și care ies la iveală uneori chiar după o folosire mai îndelungată a produsului. Pentru acestea, dreptul la garanție ne oferă rezolvarea problemei. Aici vorbim de viciile aparente. Să luăm exemplul unui ceas de mână pe care-l primim în cutia impecabilă, totul pare în regulă, până la momentul când observăm o zgârietură pe cadran. În mod cert, vrem să-l returnăm.

Așa cum vă povesteam și cu altă ocazie, avem dreptul să returnăm un produs în 14 zile, fără să motivăm cumva decizia noastră. Dacă produsul ajunge la noi cu defecte, cu atât mai mult, avem un motiv întemeiat să-l returnăm. Când returnăm produsul, avem dreptul să primim înapoi banii. Problema este că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014, cea care conține reglementarea privind returnarea produselor, prevede că putem primi mai puțini bani înapoi dacă returnăm un produs căruia i-am micșorat valoarea.

Să ne întoarcem la ceasul cu cadranul zgâriat. I-am transmis vânzătorului că vrem să-l returnăm, l-a primit înapoi cu dragă inimă, dar ne transmite că ne trimite doar o parte din bani pentru că am returnat un produs cu defecte - zgârietura de pe cadran. Oricât am încerca să-i explicăm vânzătorului că așa l-am primit, s-ar putea să nu ne creadă și să ne complicăm într-un conflict consumator versus profesionist care să ne aducă numai neplăceri.

Prin urmare, cea mai sănătoasă abordare este să verificăm câteva minute produsul când e livrat. În teorie, lucrurile așa trebuie făcute. În felul acesta, nu ne vom mai lovi de situații ca cea de mai sus. Iar vânzătorul nu are dreptul să ne refuze returul susținând că vina pentru neconformitatea produsului nu-i aparține și că, eventual, transportatorul este vinovat de starea bunului. Drepturile cumpărătorului sunt în raport cu vânzătorul, iar nu cu transportatorul, în aceste situații. "Reglarea de conturi" între vânzător și transportator este o chestiune care nu-l privește pe cumpărător.
 

Notă: Materialul de față face parte dintr-o serie de articole dedicate fenomenului Black Friday, cu scopul de informare a cumpărătorilor în privința drepturilor pe care le au în relația cu comercianții. Articolele din această serie pot fi citite aici.