De ce ar opta un angajat concediat pentru reintegrarea sa la vechiul loc de muncă

Am vorbit despre acest lucru cu Miruna Stănescu, avocat fondator la Stănescu Law Office, urmărind să aflăm care sunt motivele pentru care un fost salariat concediat ilegal ar cere reintegrarea la vechiul loc de muncă. De asemenea, am vorbit și despre unele lucruri la care un salariat reintegrat la vechiul loc de muncă -- în urma unei concedieri ilegale -- ar trebui să se aștepte.  

„Din perspectiva angajatului concediat, de cele mai multe ori acesta optează și pentru reintegrarea în funcția deținută (pe lângă alte măsuri precum acordarea de despăgubiri, de exemplu - n. red.) anterior din dorința de a da un exemplu în fața colegilor și de a demonstra că angajatorul a procedat greșit prin aplicarea măsurii concedierii in privinta lui”, a spus Miruna Stănescu.

Aceasta a mai menționat faptul că, într-un astfel de context, pentru angajat este mult mai importantă reîntoarcerea, în sine, la vechiul loc de muncă decât riscul unui tratament „diferit și dificil din partea angajatorului”. 

Pe aceeași linie de gândire, angajații, în special cei care aveau funcții de conducere, ar putea dori reintegrarea pentru că aceasta ar fi singura modalitate în care li s-ar „recunoaște de către toată lumea nedreptatea pe care au suferit-o prin concedierea dispusă”.

În schimb, Miruna Stănescu a făcut referire și la angajații care au dorit, cu adevărat, reintegrarea în cadrul vechiilor locuri de muncă. De obicei, e vorba de angajați care provin din orașe mici, unde oportunitățile de muncă sunt limitate. La fel, poate fi vorba de angajați care, „din cauza vârstei și a mediului de lucru cu care sunt deja familiarizați, doresc reintegrarea pe poziția deținută anterior”.

Ce se poate întâmpla ulterior reintegrării la vechiul loc de muncă

Aici, totul depinde, pe de o parte, de angajator și de colectiv și, pe de altă parte, de motivul pentru care angajatul a dorit reintegrarea. Mai exact, Miruna Stănescu a spus că, în cazul angajaților concediați din funcții de conducere, „cel mai adesea, ei sunt reintegrați pe o durată scurtă de timp pentru ca, mai apoi, ei să dețină inițiativa încetării unilaterale a contractului de muncă prin intermediul demisiei”.

De asemenea, dacă aceiași angajați „sunt conștienți că raporturile de muncă dintre părți sunt grav afectate și lucrurile nu pot fi remediate, (ei) sunt dispuși să revină la locul de muncă doar pentru a negocia o convenție de încetare de comun acord, în schimbul unui număr de salarii compensatorii”.

În schimb, dacă e vorba de categoria angajaților care revin la locul de muncă din cauză că își doresc, cu adevărat, să fie reintegrați, aceștia nu au „intenții ulterioare de a înceta prin demisie ori prin acord raporturile de munca reluate ca urmare a deciziei instanței de judecată”.

Miruna Stănescu a mai făcut referire și la practica unor angajați de a pune presiune pe salariații reintegrați, în scopul determinării acestora de a își da demisia. „Printre aceste metode, cele mai des întâlnite sunt trasarea unor sarcini multiple, creșterea volumul de muncă, stabilirea unor termene limită care vor fi foarte greu de respectat de către salariatul reintegrat, delegarea sau chiar detașarea salariatului în cauză, forțându-l aproape pe acesta să clacheze și să demisioneze”, a mai menționat avocata.

Reintegrare în muncă 2019 este o campanie de informare avocatnet.ro, care abordează principalele chestiuni legate de posibilitatea reintegrării în muncă a salariatului concediat ilegal. În cadrul campaniei, vom prezenta teme precum tipurile de concedieri ilegale care ar justifica o reintegrare în muncă, felul în care trebuie cerută reintegrarea în muncă sau cumulul remediului reintegrării în muncă cu alte remedii, printre altele. Toate articolele din serie, publicate până acum, sunt disponibile aici.