În primul rând, angajatorii vor avea posibilitatea de a reduce cu până la 80% timpul de muncă al salariaților (din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contractul individual de muncă). În prezent, timpul de muncă poate fi redus doar cu până la 50%. Conform parlamentarilor, această modificare își are originea în ceea ce s-a observat în practica angajatorilor din timpul stării de urgență și din timpul stării de alertă - au fost afaceri care au redus cu mult mai mult de 50% timpul de lucru (și nu puteau cere ajutorul statului). În plus, kurzarbeit poate fi accesat până la trei luni după terminarea stării de alertă (acesta era prevăzut inițial să se aplice până în iunie 2021).
Tot legat de reducerea timpului de muncă, noua lege prevede că, pentru ca angajatorul să ia această decizie, va fi necesar fie acordul organizației sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, fie acordul reprezentanților salariaților. Desigur, acordul nu va fi necesar în lipsa unui sindicat sau a unor reprezentanți.
Mai departe, deși decizia de reducere a timpului de muncă și a programului de lucru (plus repartizarea zilnică a acestuia din urmă și drepturile salariale aferente) se comunică cu cel puțin cinci zile înainte de aplicarea măsurii, se va introduce o excepție. Mai precis, comunicarea respectivă va putea fi făcută cu cel puțin 24 de ore anterior aplicării măsurii atunci când intervine o modificare a programului de lucru datorită creșterii activității (și e necesară fie suplimentarea personalului, fie înlocuirea unui salariat care nu poate munci). Parlamentarii spun că această modificare va ajuta angajatorii care primesc comenzi ocazionale pe care trebuie să le onoreze într-un timp scurt.
O altă modificare importantă ține de indemnizația suplimentară aplicabilă în cadrul programului Kurzarbeit. Dacă acum aceasta este de 75% din diferența dintre salariul brut din contractul de muncă și salariul brut aferent programului redus, de joi aceasta va fi stabilită la 75% din salariul brut aferent orelor de reducere a programului de lucru (indemnizație decontabilă la stat ulterior plății către salariat). În plus, angajatorii vor putea să suplimenteze suma până se ajunge la 100%, dacă își permit (această sumă „extra” va fi nedecontabilă la stat, însă).
Deși programul Kurzarbeit interzice angajările în perioada aplicării sale, va apărea și o excepție, dictată tot de experiențele practice din recentele luni. Angajările vor fi permise pentru a înlocui salariați care pleacă de la angajator din anumite motive - încetarea automată a contractului de muncă, concedierea pentru motive legate de persoana salariatului sau demisia.
Referitor la decontarea indemnizației Kurzarbeit, noua lege prevede modificări la lista actelor necesare angajatorului. Astfel:
- copia deciziei de reducere a timpului de muncă nu va mai fi semnată de salariat, ci doar se va face dovada aducerii la cunoștință în orice mod (poștă, e-mail etc.);
- nu va mai fi nevoie de balanța lunară de verificare, așa cum se cere acum, ci de o declarație pe propria răspundere;
- va fi necesară o copie a acordului încheiat cu sindicatul sau reprezentanții salariaților pentru reducerea timpului de lucru (sau, în lipsa sindicatului sau a unor reprezentanți, o dovadă a informării salariaților).
Programul Kurzarbeit este gândit în ideea în care, la reducerea programului de lucru din cauza instituirii stării de urgență, alertă sau asediu, angajatorul și statul împart costurile salariale pentru a se evita concedierile.