Cele mai importante noutăți apărute în domeniul muncii în luna iunie

Normele detaşării transnaţionale au fost modificate oficial, după ce HG nr. 654/2021 a fost publicat în Monitorul Oficial. Actul normativ a modificat normele detaşării conform prevederilor stabilite încă din august 2020, prin Legea 172/2020. 

HG 654 a stabilit că firmele pot amâna momentul de la care sunt obligate să acorde lucrătorilor detașați, suplimentar față de condițiile de muncă și de încadrare în muncă, toate condițiile de muncă și de încadrare în muncă stabilite prin legislația națională și contractele colective de muncă aplicabile. Cu condiția transmiterii unei notificări motivate la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială prestează activitatea salariații detașați, obligația poate să nu se aplice după 12 luni, ci după o perioadă mai lungă de timp a detașării transnaționale, ce nu poate depăși însă 18 luni. 

Acelaşi act normativ a completat şi modelul declaraţiei de detaşare, în sensul precizării tipului de detașare transnațională declarat:

• dacă e vorba de o detașare a unui salariat în România, în numele întreprinderii și sub coordonarea acesteia, în cadrul unui contract încheiat între entitatea care face detașarea și beneficiarul prestării de servicii care își desfășoară activitatea pe teritoriul României - există un raport de muncă, pe perioada detașării, între salariat și întreprinderea care face detașarea;
• dacă e vorba de detașarea unui salariat la o unitate sau la o întreprindere care aparține grupului de întreprinderi, situată în România, dacă există un raport de muncă, pe perioada detașării, între salariat și întreprinderea la care face detașarea ori
• dacă e vorba de punerea la dispoziție a unui salariat, de către un agent de muncă temporară, la o întreprindere utilizatoare stabilită sau care își desfășoară activitatea pe teritoriul României - există un raport de muncă între salariat și agentul de muncă temporară pe perioada detașării.

Au fost modificate şi normele de aplicare ale Kurzarbeit, prin HG 677/2021, pentru a reflecta schimbările aduse mecanismului încă din aprilie, de Legea 58/2021. Printre modificări se regăseşte şi reducerea numărului de documente necesare pentru cererile de obţinere a banilor, precum şi reglementarea modalităţii de aplicare a reducerii timpului de muncă pentru profesionişti şi pentru persoanele care au încheiat convenţii individuale de muncă.

Important de ştiut este faptul că mecanismul Kurzarbeit nu expiră la finalul lui iunie. Acesta va rămâne valabil timp de trei luni după încheierea ultimei stări de alertă, atunci când Guvernul va decide acest lucru.

CJUE a clarificat utilizarea formularului A1 în cazul agenților care plasează forță de muncă în străinătate. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că dacă agentul de muncă temporară doar recrutează și pune la dispoziție angajați numai pentru companii din alte state, dar mai deloc pentru companii din același stat, unde pretinde că-și desfășoară preponderent activitatea, nu e posibilă folosirea prevederilor europene care recunosc, prin formularul A1, aplicarea unei alte legislații de asigurări sociale pentru angajații trimiși în străinătate. Pentru a beneficia de prevederile unui regulament european care permite aplicarea legislației de asigurări sociale din statul de unde pleacă angajatul pus la dispoziție unei firme din alt stat membru al UE, agentul de muncă temporară care-l pune la dispoziție ar trebui să-și desfășoare în mod obișnuit activitățile în statul membru a cărei legislație socială o dorește aplicabilă pentru acel angajat. Or, potrivit Curții, dacă agentul de muncă temporară doar recrutează și pune la dispoziție numai pentru companii din alte state, dar mai deloc pentru companii din același stat, atunci această condiție a locului unde se desfășoară activitatea semnificativă nu este îndeplinită.

Deşi decizia a fost luată într-o speţă din Bulgaria, această hotărâre este importantă şi pentru România deoarece deciziile date de CJUE sunt obligatorii pentru toate instanțele din Uniunea Europeană care se confruntă cu cazuri asemănătoare, iar autoritățile trebuie să țină cont de ele, în vederea ajustării legislației interne.

Fondul de garantare a creanţelor salariale pentru angajatorii aflaţi în insolvenţă poate suporta drepturile salariale datorate timp de cinci luni consecutive. Modificarea a fost realizată prin HG 670/2021, ce completează normele de aplicare ale Legii nr. 200/2006, şi adaugă acest noul interval, după ce anterior perioada a fost mărită succesiv de la trei la patru luni. 

Suma totală a creanţelor salariale suportate de fondul special nu va putea depăşi cuantumul a cinci salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Aceste drepturi salariale pot fi solicitate de către angajaţi doar dacă asupra lor nu a intervenit prescripţia dreptului la acţiune.

De luna viitoare, inspectoratele teritoriale de muncă vor începe controalele planificate pentru cel de-al treilea trimestru al anului. Sunt vizaţi, printre alţii, şi angajatorii ce oferă activităţi de poştă şi curierat, cod CAEN 53, precum şi la cei care au activităţi de servicii externe de prevenire şi protecţie, cod CAEN 7490, pentru a descoperi dacă aceştia respectă prevederilor Codului muncii legate de încheierea, modificarea, suspendarea şi executarea contractelor individuale de muncă.

Merită menţionate şi două proiecte de acte normative care au fost anunţate în luna iunie şi care vor deveni oficiale în viitorul apropiat.

Primul proiect este legat de concediile medicale şi va aduce o serie de schimbări privind certificatele eliberate salariaţilor, dar şi modificări importante pentru angajatori. Începând de anul viitor, cererile de restituire însoţite de documentele justificative trebuie depuse în maximum 90 de zile de la data primirii, în caz contrar, sumele vor fi respinse definitiv de la plată şi nu vor mai fi decontate din bugetul FNUASS. În plus, proiectul de OUG urmăreşte majorarea sancţiunilor aplicate angajatorilor care nu plătesc indemnizaţiile datorate salariaţilor în termenul legal, refuză nejustificat plata indemnizaţiilor, plătesc eronat indemnizaţiile, nu gestionează numărul de zile de concediu medical pe fiecare asigurat şi pe fiecare afecţiune sau nu pun la dispoziţia organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate documentele justificative şi actele de evidenţă necesare în vederea verificării modului de determinare a indemnizaţiilor suportate din FNUASS.

Cel de-al doilea act normativ notabil este propunerea legislativă ce a primit recent votul Senatului ce urmăreşte ca avizele de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite să fie prelungite până la 1 septembrie 2023, faţă de aceeaşi dată din acest an, cum prevede actuala lege a pensiilor (Legea nr. 263/2010).