Prima zi de primăvară a venit cu reincriminarea neplății, în maximum 60 de zile de la scadența legală, a impozitelor și contribuțiilor reținute la sursă, așa cum s-a stabilit prin OUG 130/2021. Deoarece de câteva săptămâni a intervenit efectiv riscul apariției primelor sesizări penale făcute de autorități, astăzi avem și noutăți în acest sens. Potrivit șefului Fiscului, zilele trecute au fost trimise la Poliție peste 50.000 de sesizări privind contribuabili care n-au plătit dările reținute la sursă, aceștia urmând să fie cercetați penal.
„Știți că, începând cu 1 martie 2022, neplata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă este infracțiune. În colaborare cu Inspectoratul General al Poliției Române, am înaintat miercuri (7 septembrie 2022 - n. red.), pentru continuarea cercetărilor penale în aceste cazuri de evaziune fiscală, sesizări pentru un număr de 52.976 de contribuabili activi, care aveau înregistrate ca obligații totale 373 de milioane de lei. Urmează ca Inspectoratul General al Poliției Române să transmită fiecărui inspectorat teritorial de poliție agenții economici care își desfășoară activitatea în fiecare județ și în fiecare sector și să se înceapă cercetarea penală”, a declarat azi, la
o conferință de presă,
Lucian Heiuș, președintele Fiscului.
În acest context, iată principalele informații de reținut despre reincriminarea faptei de neplată a dărilor reținute la sursă:
1. Pedeapsa aplicabilă pentru noua infracțiune. Reținerea și neplata ori încasarea și neplata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă (în cel mult 60 de zile de la scadență), de către companii și persoanele fizice, este considerată din nou evaziune fiscală, de la 1 martie 2022. Și poate fi pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani sau cu amendă penală. Lista dărilor vizate este în articolul către care am pus link.
2. De când a apărut riscul sesizărilor penale pentru neplata dărilor cu reținere la sursă? Primele sesizări penale au putut să apară încă din 26 iunie 2022, pentru dările care au avut termenul-limită de declarare și plată pe 26 aprilie 2022, a confirmat Lucian Heiuș, șeful Fiscului, cu altă ocazie. Inițial, în spațiul public exista o nelămurire legată de obligațiile fiscale concrete pentru care se aplică prima oară această regulă nouă.
3. Dacă pedeapsa se aplică unei persoane juridice, aceasta se poate ridica la 1,2 milioane de lei. Pentru neplata la stat a impozitelor și contribuțiilor reținute la sursă, persoana juridică este cea care riscă, în primul rând, să fie pedepsită penal. În cazul firmelor, specialiștii spun că o amendă penală se poate ridica până la usturătoarea sumă de 1,2 milioane de lei, dar că pot fi aplicate și sancțiuni complementare.
4. Dar pedepse se pot aplica și anumitor persoane fizice din cadrul persoanei juridice. Pentru reținerea și neplata la stat a dărilor cu reținere la sursă, mai multe persoane dintr-o societate riscă să fie pedepsite penal. Pedepsele sunt stabilite în funcție de implicarea fiecărui responsabil din cadrul firmei.
5. Dosare penale se fac și dacă se plătesc salariații la negru sau cu mari întârzieri. Conform specialiștilor, inclusiv în cazul practicării muncii nedeclarate există riscul pedepselor penale pentru reținerea și neplata taxelor salariale. De asemenea, același lucru se poate întâmpla și dacă salariile sunt plătite cu mult peste termenele legale de scadență.
6. Dar dacă angajatorul nu plătește nici salariul net, nici taxele aferente, mai riscă să fie pedepsit penal? Pedepsirea penală a neplății, în maximum 60 de zile de la scadența legală, a impozitelor și contribuțiilor reținute la sursă poate să intervină numai în situația în care angajatorul a reținut și n-a plătit taxele salariale la stat. Astfel, spun specialiștii, firma nu poate fi pedepsită dacă nu plătește nici măcar salariul net, darămite taxele aferente.
7. Nu toate taxele salariale sunt vizate. Măsura vizează doar taxele salariale datorate de angajat (pe care le plătește efectiv angajatorul - impozitul pe venit și contribuțiile pentru pensii și sănătate), pentru că pe listă nu figurează și contribuția asiguratorie pentru muncă, ce este datorată exclusiv de angajator și se plătește în plus față de salariul brut. Totuși, neplata contribuției pentru muncă poate atrage, de asemenea, consecințe neplăcute, chiar dacă nu de natură penală.
8. Ce se întâmplă dacă neplata s-a produs dintr-o eroare. Conform specialiștilor consultați de redacția noastră, dacă e vorba de o eroare, atunci pedepsirea poate ieși din discuție. Sau, cel puțin, eroarea poate fi luată în calcul pentru a reduce pedeapsa aplicabilă.
9. Ce pot face firmele pentru a evita riscul sesizărilor penale. Specialiștii recomandă unele proceduri interne care pot scăpa firmele de riscul sesizărilor penale. Înainte de toate, firmele ar trebui să fie foarte bine organizate pe plan intern - să existe o evidență clară a taxelor cu reținere la sursă care au fost declarate la stat, iar stingerea acestora să fie verificată cel puțin trimestrial. Delimitarea atribuțiilor interne și documentarea situațiilor dificile pot fi, de asemenea, de mare ajutor.
10. Cum poți scăpa de pedeapsa penală, pentru neplata dărilor reținute la sursă, dacă acoperi prejudiciul. Guvernul a lăsat niște „portițe” pentru contribuabilii dispuși să acopere prejudiciul produs statului prin neplata dărilor reținute la sursă. Însă asta numai dacă prejudiciul este de maximum 50.000 de euro sau de maximum 100.000 de euro.
11. Interdicții pentru persoanele condamnate. Mai precis, cei condamnați nu mai pot să înființeze societăți sau să ocupe în cadrul lor funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal. Interdicția deja exista în legislația prevenirii evaziunii, însă aceasta a devenit aplicabilă automat, de la 1 martie 2022, și în cazul noii fapte de neplată a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă.
12. Problemele reincriminării neplății dărilor reținute la sursă. Deși Guvernul a rezolvat problema ce a dus în 2015 la anularea vechii pedepse pentru neplata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, specialiștii spun că nici noua pedeapsă nu este tocmai „blindată”. Astfel, aceasta ar putea ajunge, de asemenea, la un control al constituționalității.
13. Până la urmă, există înțelegere pentru cei care au probleme financiare temporare? Mai exact, Guvernul voia ca inspectorii de stat să facă o analiză pentru a vedea dacă nu cumva firmele au probleme financiare temporare, înainte de a decide dacă se impune formularea sau nu a unei sesizări penale. Problema este că, deși se dorea ca un proiect de OUG în acest sens să fie oficializat înainte de 1 martie 2022, acest lucru
nu s-a întâmplat nici măcar până acum. Așadar, regulile introduse la 1 martie au rămas exact în forma dată inițial de Executiv (cel puțin momentan).