Decontarea serviciilor turistice: Ca să beneficieze integral de scutirea de taxe salariale, firmele ar trebui s-o acorde etapizat, începând din 2023

Mă refer la decontarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora. Dacă angajatorul face această decontare în limita anuală (pe salariat) a unui câștig salarial mediu brut (6.095 de lei, în 2022, însă acesta ar putea fi majorat în 2023), atunci nu se datorează taxe salariale la stat (impozit pe venit și contribuții pentru pensii, sănătate și muncă), potrivit Codului fiscal.

Acest beneficiu se va regăsi, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, în lista specială a beneficiilor care pot fi acordate cu tratament fiscal preferențial numai dacă, în total, nu se depășește un plafon lunar de 33% din salariul de bază, conform OG 16/2022.

Deoarece în acest caz angajatorii se vor raporta la un plafon anual și la un plafon lunar, specialiștii atrag atenția că s-ar putea să fie nevoie de unele ajustări pentru a putea beneficia în continuare de scutirea de taxe salariale pentru întreaga sumă decontată unui salariat. De exemplu, firmele pot aplica facilitatea împărțind decontarea pentru mai multe concedii într-un an (două concedii cu o decontare a câte 3.000 de lei sau trei concedii cu o decontare a câte 2.000 de lei).

„Cred că, dintre toate beneficiile, acesta va fi cel mai impactat, pentru că are plafonul neimpozabil cel mai mare - de 6.095 de lei, în prezent. Este clar că, pentru anumiți angajați, începând cu anul viitor, nu va mai fi posibilă acordarea acestui beneficiu într-o singură lună, astfel încât să fie scutit integral și de impozit, și de contribuții sociale. Adică va trebui făcută o regândire a modului de acordare a acestui beneficiu. Dacă se intenționează ca întreaga sumă de 6.095 de lei să fie neimpozabilă și scutită de contribuții, probabil ar trebui avută în vedere acordarea în două sau trei luni - depinde de nivelul salarial al fiecărui angajat.

Condiția este ca angajatorul să suporte contravaloarea serviciilor turistice pe perioada în care angajatul se află în concediu de odihnă. Angajatul poate pleca în concediu de odihnă de mai multe ori pe an și atunci s-ar putea avea în vedere decontarea acestor cheltuieli într-un mod etapizat pentru a se încadra în acest plafon lunar de 33%”, a lămurit, la o conferință fiscală organizată recent de avocatnet.ro, Bogdan Cârpă-veche, Senior Manager la PwC România.

Atenție, însă, pentru că, dacă cheltuiala salariatului este într-o singură lună din tot anul, angajatorul nu va putea să împartă suma decontată pe mai multe luni strict pentru a profita de scutirea de taxe pentru întreaga sumă. „Ca regulă generală, veniturile salariale se taxează în luna în care se acordă beneficiul și, implicit, el ar trebui avut în vedere, din punct de vedere fiscal, în acea lună. Deci, nu putem să decontăm în luna februarie a anului viitor o factură de 6.095 de lei și să o considerăm, din punct de vedere al taxelor salariale, în două-trei luni după aceea”, a punctat specialistul.

Cu toate acestea, firmele trebuie să fie conștiente că au libertatea de a stabili lunar ce beneficii intră și în ce ordine în plafonul de 33%. Astfel, se pot face unele „optimizări” de la caz la caz, însă este bine să existe o politică internă concretă pentru cum se face asta.

„Angajatorul va avea posibilitatea să stabilească ordinea în care beneficiile intră în plafonul de 33%. Dacă sunt situații în care stabilim că vrem să acordăm x beneficii, care, cumulat, vor depăși plafonul de 33%, atunci noi vom putea să stabilim care dintre ele și în ce ordine vor intra în plafonul de 33%. Poate că vrem să taxăm contravaloarea serviciilor turistice, dar să nu taxăm indemnizația de mobilitate sau primele de asigurare voluntară de sănătate. Practic, avem flexibilitate să stabilim ce beneficii sunt taxabile și netaxabile, în limita acestui plafon de 33%. (...) Cred că cel mai bine ar fi să existe o politică prin care să se stabilească niște reguli clare pentru cum se încadrează aceste beneficii în plafonul de 33%”, a recomandat Bogdan Cârpă-veche.

Așadar, în cazul beneficiilor vizate de noul plafon lunar de 33%, angajatorul trebuie să țină cont mai întâi de plafonul individual al fiecărui beneficiu și abia apoi, când face totalul beneficiilor, de plafonul de 33%.

Pe aceeași listă specială se mai găsesc prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, contribuțiile la un fond de pensii facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, precum și banii de telemuncă.

Taxele salariale sunt, potrivit Codului fiscal, impozitul pe venit (10%) și contribuțiile sociale pentru pensii (25%), sănătate (10%) și muncă (2,25%).