UPDATE: Obligația restaurantelor de a afișa ingredientele și valorile nutriționale, în vigoare din 15 martie. În ce constă, mai exact, și ce riscă cei care nu se vor conforma

Ordinul ANPC 201/2022 stabilește “modalitățile de informare a consumatorilor cu privire la informațiile privind produsele finite/ mâncărurile preparate și/ sau oferite spre comercializare consumatorului pentru consumul pe loc sau la domiciliu de către unitățile de restaurație colectivă”. Inițial, ANPC a prevăzut termenul de conformare pentru 20 decembrie 2022, dar a decis ulterior să-l amâne până pe 15 martie 2023. Decizia ANPC de amânare a termenului a fost luată pentru a da timpul necesar operatorilor economici să se pregătească cu toate informațiile necesar a fi afișate în meniuri, urmând să fie concepute și îndrumare practice. 

Din 15 martie, așadar, devine obligatorie indicarea informațiilor privind tipul și cantitatea ingredientelor care depășesc o pondere de 20 de grame în cadrul produsului finit sau al mâncării furnizate de unitățile de alimentație publică: 

În cuvinte cât se poate de simple, toate unitățile de alimentație publică vor trebui să arate, în dreptul fiecărui preparat sau produs servit, informații privind tipul și cantitatea ingredientelor care depășesc o pondere de 20 de grame în componența acestuia, care sunt eventualii aditivi folosiți și care sunt valorile nutriționale.

Pentru că obligația a fost vehement criticată de cei vizați și a suscitat mai multe întrebări, ANPC a venit anul trecut cu explicații.

Cine e vizat, mai exact, de noua obligație

ANPC explică ce trebuie să înțelegem prin noțiunea de unități cu vânzare directă și/sau la distanță: restaurante (clasice, specializate, cantine-restaurant, cu autoservire etc.), braserii, pizzerii, berării, baruri, cafenele, fast-food inclusiv cele cu drive-in, unități de tip bufet, rotiserii, unități de cofetărie, patiserie, ceainării, terase/grădini de vară, unități pentru organizarea evenimentelor. Lista nu este finită însă, acestea fiind doar câteva exemple.

Unde trebuie puse toate aceste informații și ce trebuie făcut în cazul comenzilor telefonice

Conform ordinului, „într-un loc vizibil, ușor accesibil, lizibil, de neșters și care să nu fie ascunse de alte materiale scrise sau fotografice, lângă podus, pe un panou/meniu”.

Pentru asigurarea informării consumatorilor la vânzarea directă (inclusiv unitățile drive-in), se utilizează listele meniu, dar pot fi folosite și sistemele digitale de afișare prin panouri/ecrane, precum si codul QR, iar personalul de deservire trebuie să asigure informarea consumatorilor ca urmare a solicitării acestora, explică ANCP.

La vânzarea la distanță, informațiile trebuie să se regăsească atât pe website-ul operatorului economic, cât și pe eticheta de preț sau ambalajul de transport.

La comenzile plasate telefonic, în cazul în care consumatorul nu poate accesa website-ul operatorului economic, acesta trebuie să răspundă la solicitările consumatorului privind informațiile despre produs.

Ce trebuie scris, concret

Ingredientele: aici, ANPC oferă un exemplu - „mușchiuleț de porc – 140g, cu garnitură de orez cu legume – 140g [orez, apă, legume – 30g (morcov, dovlecel, ardei gras, în cantitati variabile), ulei vegetal, sare, potențator de aromă: glutamat de sodiu]”

Aditivii: se înscriu în lista ingredientelor cu denumirea categoriei, spune ANPC (de pildă: Acidifiant etc.), urmat de codul numeric UE (ex.: E330) sau denumirea specifică (ex.: acid citric) și oferă câteva exemple -  „Acidifiant: E 330 sau Acidifiant: acid citric; potentator de aromă: E621 sau potențator de aromă: glutamate de sodiu (Lista aditivilor se regăsește în Regulamentul (CE) nr.1333/2008 privind aditivii alimentari)”.

Declarația nutrițională: Declarația nutriţională trebuie să cuprindă următoarele elemente, conform ANPC: valoarea nutrițională exprimată în Kj și kcal, cantitatea de grăsimi exprimată în grame, cantitatea de acizi grași saturați exprimată în grame, de zaharuri, exprimată în grame și de sare exprimată în grame. „În cazul în care se extinde numărul elementelor nutriționale înscrise, se va înscrie declarația nutrițională complete, respectiv: valoarea energetică exprimată în Kj și Kcal, cantitatea de grăsimi exprimată în g, cantitatea de acizi grași saturați exprimată în g , de glucide exprimată în g, zaharuri exprimată în g, proteine exprimată în g, sare exprimată în g

Pentru calculul declarației nutriționale se au în vedere prevederile art 31 din Regulamentul (UE) nr.1169/2011 privind informarea consumatorilor, astfel:

(1) Valoarea energetică se calculează utilizând factorii de conversie enumerați în anexa XIV.

(3) Valoarea energetică și cantitățile de nutrienți menționate la articolul 30 alineatele (1)-(5) se referă la produsele alimentare astfel cum sunt vândute.
După caz, se pot furniza informații cu privire la produsul alimentar după preparare, cu condiția să fie oferite instrucțiuni de preparare suficient de detaliate, iar informațiile să se refere la produsul alimentar gata pentru consum.

(4) Valorile declarate sunt valori medii care se bazează, după caz, pe următorii factori:
(a) analiza produsului alimentar efectuată de producător;
(b) un calcul efectuat pe baza valorilor medii cunoscute sau reale ale ingredientelor utilizate; sau
(c) un calcul efectuat pe baza unor date general stabilite și acceptate. “

De asemenea, spune ANPC, trebuie indicate și:

• componentele cu efecte alergene – se respectă prevederile Ordinului nr. 163/2021;
• produsele provenite din congelate.

Ce riscă unitățile care nu respectă obligația?

Așa cum spuneam, obligația unităților de alimentație de a oferi consumatorilor toate aceste informații va intra în vigoare pe 20 decembrie. În ordin nu sunt prevăzute sancțiuni pentru cei care nu se conformează. Dar trebuie să ne uităm și dincolo de ce scrie expres în acesta ca să vedem dacă există, totuși, o sancțiune.

Ordinul ANPC nr. 201/2022 a fost adoptat având în vedere prevederile art. 1, art. 18 și ale art. 66 lit. e) din OG nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, precum și art. 44 din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011. 

Merită redat aici conținutul art. 18 din ordonanță: „Consumatorii au dreptul de a fi informaţi, în mod complet, corect şi precis, asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu interesele lor, între produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinaţiei acestora, în deplină securitate”. Aceeași ordonanță prevede că încălcarea prevederilor acestui articol se sancționează cu amendă contravenţională de la 1.000 la 10.000 lei. Partea bună e că amenda poate fi plătită la jumătate în 15 zile. Mai mult decât atât, de sancțiunea aceasta e legată și o „păsuire oficială” - ne amintim, astfel, de Legea prevenirii și de spectrul său de aplicare (HG nr. 33/2018), unde regăsim confirmarea că la prima abatere operatorii economici nu vor fi sancționați.

Săvârșirea repetată a contravenției poate aduce însă o amendă de la 1.000 la 10.000 lei, iar neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse în termenele şi condiţiile prevăzute în procesele-verbale de constatare a contravenţiei se sancţionează cu amendă contravenţională de la 2.000 la 20.000 lei. 

Povestea sancțiunilor nu se termină însă aici. Tot în legătură cu art. 18 redat mai sus mai regăsim și o altă sancțiune: dacă produsele nu prezintă elementele de identificare şi de caracterizare, se poate dispune oprirea temporară a prestării serviciilor sau comercializării produselor până la remedierea deficienţelor. Cu alte cuvinte, dacă un restaurant nu oferă informațiile acestea ar putea risca inclusiv să-i fie interzisă, până la remedierea problemei, comercializarea preparatelor respective. 

Operatorii economici trebuie să ia în calcul și faptul că inspectorii ANPC pot face controale ca urmare a sesizărilor făcute de consumatorii care nu au primit informațiile respective. Totodată, ne aducem aminte și de cazierul comercial. 

De ce a apărut această obligație de informare, mai exact? Făcând trimitere la Regulamentul UE nr. 1169/2011, specialiștii ANPC au ajuns la concluzia că dacă pe etichetele produselor alimentare pe care le cumpărăm din magazine, fizice sau online, regăsim ingredientele și valorile nutriționale, e normal să le regăsim și când mâncăm sau comandăm de la un restaurant - „este normal să se regăsească același tip de informații care să descrie un preparat culinar servit într-o locație de alimentație publică. Cu atât mai mult cu cât, în alimentația publică, operatorul economic achiziționează produse sau materii prime pe a căror etichetă sunt stipulate aceste informații, dar consumatorul este privat de dreptul de a le cunoaște, produsul nefiindu-i servit cu ambalaj, desigur”.

Practic, spune ANPC, măsura este în beneficiul consumatorilor, care vor ști astfel ce mănâncă și, în special, a părinților care vor știe ce pun pe masă copiilor lor. „Așa cum am întâlnit și operatori economici foarte atenți la ingredientele și materiile prime folosite, în sensul utilizării unora cu etichetă curată, am considerat că ANPC are nu numai o obligație morală de a se asigura că decizia pe care o vor lua, de acum, consumatorii, va fi pe baza informațiilor clare, în ceea ce privește alimentația publică”, completează ANPC.