Primii pași în pregătirea firmelor pentru impozitul minim global

„Poate cea mai importantă secțiune a prezentării este despre ce facem și cum ne pregătim pentru impozitul minim global. Pentru că, dacă nu știați deja, acum probabil v-ați dat seama că este foarte complicat subiectul și că necesită o atenție deosebită”, a precizat, la o conferință recent organizată de avocatnet.ro, Florin Rizea, Senior Manager la PwC România.

Înainte de orice, companiile din România care ar putea fi vizate de impozitul minim global trebuie să studieze legislația aferentă - Directiva europeană 2.523/2022 privind impozitul minim global este transpusă în România prin Legea 431/2023, care se aplică efectiv începând cu anul fiscal 2024. Prin această măsură, ideea este de a impozita afacerile marilor companii la același nivel (15%), indiferent unde sunt stabilite.

„În primul rând, trebuie să studiem legislația și să vedem mai în detaliu regulile acestea aplicabile la nivelul grupului. În al doilea rând, va trebui să discutați cu colegii de la grup și să fiți conectați cu ei, pentru a vedea care este structura de grup. Pentru că, în anumite cazuri, am observat că anumiți reprezentanți ai companiilor din România nu au o vizibilitate la nivelul structurii și vor trebui să o aibă în contextul acesta”, a spus specialistul.

Mai departe este nevoie de o organizare la nivel de grup, pentru a stabili în detaliu cine și ce trebuie să facă. Iar aici foarte important este aportul celor care activează efectiv în România, pentru că trebuie să participe și ei la calcule și apoi să se ocupe de depunerea declarației speciale și plata impozitului.

„Partea de roluri - cine și ce face când vorbim de calculul impozitului minim global. Va fi dificil pentru colegii de la grup să facă un calcul aferent României fără ajutorul vostru. Adică nu puteți spune că dacă faceți parte dintr-un grup mare, cu venituri de peste 750 milioane euro, nu vă interesează regulile acestea sau că se ocupă colegii de la grup, pentru că ei știu mai bine ce e de făcut.

Va trebui să fiți implicați, pentru că, până la urmă, impozitul va trebui plătit în România, dacă la nivelul jurisdicției din România ne situăm sub plafonul de impozitare de 15%. Și, atunci, voi, cei din România, va trebui să depuneți declarația aceasta specifică. Va fi o declarație specială, apropo, pentru declararea acestui impozit suplimentar, care va trebui depusă de compania din România. Și, la fel, plata va trebui să o faceți tot local. Va fi în interesul vostru să vedeți exact cum s-a făcut calculul și să știți dacă impactul a fost estimat și calculat corect”, a detaliat Florin Rizea.

Apoi, desigur, trebuie gândit un plan concret pentru implementarea noilor reguli de impozitare globală, care să fie pus în aplicare:

„Partea de plan - va trebui să fiți pregătiți aici, apropo de resurse, și cu declararea aceasta. Cum veți alinia sistemele voastre contabile cu noile prevederi, cum puteți extrage cât mai rapid informațiile acestea -- care nu sunt puține -- din sisteme, pentru a putea face calculul și a raporta.

Acum, din moment ce suntem deja în întârziere, pentru că deja au început să se aplice directiva și legea de la noi, deja putem să pornim anumite estimări de impact pentru impozitul minim global. Este bine să nu așteptăm până în ultimul moment și să începem să ne mișcăm. Desigur, primul an de raportare va fi 2024 și nu avem cifrele pentru 2024, e clar, dar ne putem raporta la cifrele din 2023 și putem să facem o estimare pentru 2024, pentru a avea o bază de estimare a unui potențial impact. E bine să știm din timp -- chiar dacă nu sunt cifrele finale -- unde stăm și dacă suntem peste acest procent sau nu.

Poate un prim pas, când vorbim despre calcul, va fi să ne uităm la rapoartele CbCr (country-by-country reporting) - care sunt cifrele aferente României în raportul CbCr, cât ne-ar ieși cota efectivă de impozitare dacă mergem pe cifrele din CbCr. De ce? Pentru că putem scăpa de calculul acesta complicat în primii trei ani, dacă ne situăm peste procentele menționate în contextul de CbCr.

Va trebui să includem, în situațiile financiare ale anului 2024, un impact, în contextul impozitului minim global. Va trebui deja să știm, când închidem situațiile financiare pentru 2024, dacă punem vreun provizion pentru impozitul acesta suplimentar.”

Potrivit specialistului de la PwC România, cam aceștia ar trebui să fie pașii pe care să-i urmeze firmele în perioada următoare:

1. Studierea legislației;
2. Stabilirea de roluri în cadrul grupului;
3. Pregătirea unui plan de implementare;
4. Identificarea entităților constitutive;
5. Implementarea și îmbunătățirea sistemelor;
6. Analizarea criteriilor regimurilor de protecție;
7. Estimarea impactului impozitului suplimentar;
8. Bugetarea și provizionarea impactului impozitului suplimentar.

Termenul aferent anului 2024 de declarare și plată este stabilit la 18 luni de la terminarea acestuia, adică la 30 iunie 2026. Ulterior, începând cu al doilea an, termenul de raportare și plată este stabilit la 15 luni de la finalul anului vizat. Totuși, este bine de știut că declararea și plata ar fi bine să intervină înainte de termenele precizate.

Pentru informații mai detaliate despre implementarea impozitului minim global, puteți urmări înregistrarea integrală a conferinței dedicate pe care a organizat-o avocatnet.ro. Articolele publicate de noi pe această temă sunt disponibile în secțiunea specială de aici.