Interviu: Despre utilitatea celor 200 de lei netaxabili pentru cei plătiți cu salariul minim brut: Deși facilitatea a fost bună, continuarea aplicării ar putea fi în dezavantajul angajaților

1. Avem un cadru legal nou, care prelungește efectele unor prevederi anterioare. Ce este important să știm?

Tatiana Constantin-Hozoc: ”În contextul modificărilor legislative aduse prin OUG 67/2022 și prin OUG 115/2023 (măsura s-a aplicat și în 2023, în baza OUG 168/2022 - n. red.), care au introdus o facilitate fiscală pentru angajații încadrați cu salariul minim brut pe țară garantat în plată, este esențial să analizăm impactul acestei măsuri asupra diverselor aspecte economice și sociale. Cu titlu preliminar, amintim că dispozițiile prevedeau faptul că, în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2022, inclusiv, angajatorii puteau acorda voluntar salariaților plătiți cu minimul pe economie 200 de lei în plus, pe lună, fără ca această majorare să conducă la plăți în plus pentru impozit pe venit și contribuții sociale.

Totodată, potrivit OUG 115/2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;
• venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea 227/2015, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv.”

Tatiana Constantin-Hozoc: ”Facilitatea de 200 de lei netaxabili îmbunătățește puterea de cumpărare a angajaților încadrați cu salariul minim brut pe țară garantat în plată, oferindu-le posibilitatea de a gestiona mai bine cheltuielile zilnice sau de a economisi, fără a fi împovărați de taxe suplimentare. Acest lucru, la rândul său, poate să stimuleze consumul intern, având potențialul de a dinamiza economia. Prin creșterea cererii de bunuri și servicii, facilitatea poate avea un rol activ în susținerea creșterii economice.”

3. Care este impactul facilității asupra bugetului statului și cum poate fi compensată această pierdere de venit?

Tatiana Constantin-Hozoc: ”Pe de altă parte, exonerarea de taxe și contribuții pentru această sumă de 200 de lei poate genera o pierdere de venituri pentru bugetul statului. Este important să înțelegem cum poate fi gestionată această pierdere, fie prin ajustarea altor forme de impozitare, fie prin creșterea eficienței în colectarea taxelor existente, pentru a menține echilibrul fiscal. Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent, pentru a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice.”

Tatiana Constantin-Hozoc: ”O îmbunătățire a condițiilor financiare ale angajaților poate duce la o creștere a satisfacției și a motivației acestora, ceea ce, indirect, ar putea influența pozitiv și productivitatea la locul de muncă. Angajații care se simt valorizați sunt adesea mai dedicați și eficienți în îndeplinirea sarcinilor lor.”

Tatiana Constantin-Hozoc: ”Comparând această facilitate cu alte măsuri de sprijin pentru angajații cu venituri mici, cum ar fi subvențiile directe sau creșterile generale ale salariului minim, noi considerăm că această facilitate se distinge prin specificitatea sa de a crește netul primit de angajați fără a impune costuri suplimentare angajatorilor. Totuși, există riscul ca unii angajatori să folosească această facilitate pentru a substitui ajustările salariale necesare, menținând astfel salariile la un nivel minim acceptabil, ceea ce ar putea submina scopul real al măsurii.

Cu această ocazie, amintesc faptul că salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Legislația incidentă nu impune un cuantum minim de mărire a salariului de bază, însă, în funcție de politica și situația financiară a societății, dar și de negocierile purtate cu salariații în cauză, sfatul nostru este ca mărirea salarială să fie echitabilă și proporțională. 

De asemenea, este important de menționat că, odată mărit salariul de bază al angajatului care beneficia de facilitatea fiscală a scutirii sumei de 200 de lei de la plata taxelor aferente (impozit pe venit și contribuții sociale), angajatul nu va mai beneficia de această scutire. De aceea, angajatorii trebuie să se asigure ca în realitate salariul net al angajatului să crească și nicidecum să scadă, dacă nu va mai beneficia de scutirea antemenționată.”

Tatiana Constantin-Hozoc: ”Analizând perspectivele pe termen lung, viabilitatea acestei măsuri va depinde în mare măsură de contextul economic și fiscal. De asemenea, trebuie să ne întrebăm dacă această facilitate continuă să fie relevantă și eficientă în stimularea economiei și sprijinirea angajaților cu venituri mici. Evaluarea practică a utilității acestei măsuri sugerează că beneficiile sunt moderate și depind de contextul economic mai larg. Decizia de a continua aplicarea acestei măsuri ar trebui să fie fundamentată pe analize economice riguroase, care să examineze impactul său pe termen lung - atât din punct de vedere social, cât și fiscal.

Facilitatea de 200 de lei netaxabili pentru angajații cu salariul minim a adus beneficii palpabile categoriei vizate, contribuind la o ușoară îmbunătățire a standardelor de viață și la stimularea consumului. Totuși, este esențial să continuăm evaluarea acestei măsuri în contextul schimbărilor economice și legislative, pentru a asigura că obiectivele sale sunt îndeplinite fără a compromite sustenabilitatea fiscală a statului. Nu în ultimul rând, consider că este important și ca angajatorii să înțeleagă că remunerarea corectă a salariaților nu este doar o obligație legală a angajatorilor, ci și o componentă esențială în dezvoltarea și susținerea unei culturi organizaționale pozitive. Prin asigurarea unui salariu echitabil, angajatorii pot atrage și reține talente de top - vitale pentru inovare și creștere pe termen lung.

Salariile competitive și corecte sunt, de asemenea, fundamentale pentru motivarea angajaților, contribuind la creșterea productivității și la scăderea ratei fluctuației de personal. Mai mult, remunerarea echitabilă promovează sentimentul de apreciere și respect între angajați și management, consolidând angajamentul față de obiectivele companiei. Prin urmare, investiția într-un sistem de remunerare corect nu doar că îmbunătățește satisfacția și loialitatea angajaților, dar se reflectă și în succesul general al organizației. În concluzie, facilitatea de 200 de lei netaxabili acordată angajaților cu salariul minim brut pe țară garantat în plată a demonstrat beneficii imediate, îmbunătățind puterea de cumpărare și motivând angajații, ceea ce poate duce indirect la creșterea productivității. Pe de altă parte, impactul pe termen lung al acestei măsuri rămâne sub semnul întrebării, având în vedere posibilele pierderi de venituri bugetare și riscul ca angajatorii să folosească această facilitate pentru a evita ajustări salariale substanțiale.”

7. Cât de inspirată considerați că este continuarea aplicării sale și de ce? Ar merita să fie aplicată și în 2025?

Tatiana Constantin-Hozoc: ”Este vital ca această măsură să fie reevaluată și ajustată periodic în funcție de contextul economic și fiscal, asigurându-se că aduce valoare adăugată economiei și societății, fără a afecta echilibrul fiscal. Această reevaluare va contribui la asigurarea că facilitățile fiscale, precum aceasta, rămân relevante și eficiente în sprijinirea angajaților cu venituri mici, într-un mod care promovează o creștere economică sustenabilă.”