Conform Codul Muncii, toți salariații au dreptul la un concediu de odihnă plătit, iar durata minimă legală este de 20 de zile lucrătoare pe an. Acest număr poate crește în funcție de prevederile din contractele colective de muncă sau de condițiile speciale de muncă.
Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate fi cesionat (nu poți să-i cedezi zilele de concediu de odihnă unui coleg), nu poți renunța la el și nici nu ți se poate limita de către angajator, indiferent de circumstanțe.
Dreptul angajatului la concediu de odihnă anual este personal și inalienabil: nu poate fi cedat altcuiva, nu poate fi restricționat de angajator și nici nu se poate renunța la el, indiferent de situație.
Pentru perioada concediului, salariatul primește o indemnizație care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, plus indemnizațiile și sporurile permanente prevăzute în contractul de muncă. Puteți citi despre felul în care se face calculul indemnizației aici.
Citește și: Concediu de odihnă 2025: Angajatorii ar trebui să stabilească perioadele libere până la finalul anului
Un lucru important de menționat este că personalul didactic care lucrează în regim de plată cu ora nu beneficiază de concediu de odihnă plătit pentru timpul lucrat astfel. De asemenea, nu primesc indemnizații pentru zilele neefectuate la încetarea contractului.
De asemenea, sărbătorile legale nu sunt prinse în concediul de odihnă.
În situațiile în care angajatul nu poate efectua integral sau parțial concediul anual din motive justificate, angajatorul este obligat să acorde concediul neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor.
Compensarea în bani a zilelor de concediu neefectuate este permisă doar în cazul încetării contractului individual de muncă.
Astfel, salariații nu pot solicita angajatorului plata concediului de odihnă neefectuat, iar angajatorul nu are obligația de a plăti acest concediu, decât în cazul în care contractul de muncă se încheie.
Comentarii articol (1)