Dan Nastase Consilier Juridic,

ACCES GRATUIT

Conflictul colectiv de muncă: Când și cum se declanșează și ce pot obține salariații în urma lui

Conflictul colectiv de muncă este conflictul de muncă ce intervine între angajați și angajatori având ca obiect începerea, desfășurarea sau încheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de muncă. Dreptul angajaților de a declanșa conflicte colective de muncă în legătură cu începerea, desfășurarea și încheierea negocierilor contractelor colective de muncă este garantat de lege. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cine și cum negociază contractul colectiv de muncă?

Contractul colectiv de muncă este atât un izvor specific de dreptul muncii, fiind stabilite drepturile și obligațiile părților, dar și instrumentul care asigură buna desfășurare a relației de muncă. Fiind un act juridic aplicabil tuturor salariaților, în funcție de nivelul la care s-a negociat și semnat, reprezentanții părților trebuie să îndeplinească anumite condiții și să fie în mod expres desemnați pentru negocierea și semnarea unui contract/acord colectiv de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Avertismentul scris – sancțiunea disciplinară pe care n-ar trebui să o ignori. Iată de ce

Avertismentul scris e singura sancțiune disciplinară care poate fi aplicată fără efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile. Poate și din acest motiv este adesea ignorată importanța unor lucruri în legătură cu aplicarea sa: multiplele avertismente pot da firmei dreptul să aplice sancțiuni mai grave, poate fi contestată, de asemenea, în instanță, precum alte forme de sancționare mai grave, iar decizia de sancționare trebuie să cuprindă obligatoriu anumite elemente pentru a fi valabilă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De ce sunt importante criteriile de evaluare profesională?

Importanța criteriilor de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor de performanță individuală derivă din procedura pe care angajatorul are obligația de o respecta în cazul unei concedieri pentru motive care țin de persoana salariatului, respectiv cea în care acesta nu corespunde din punct de vedere profesional locului de muncă în care este încadrat.

Citește articolul

ACCES PREMIUM

Încetarea CIM prin acord nu te poate ajuta să dai afară salariați „pe scurtătură”

Ca regulă generală, încheierea, modificarea ori încetarea contractului individual de muncă presupune acordul părților. Una dintre cele mai rapide și simple forme prin care poate înceta un raport de muncă este cea care se realizează prin manifestarea de voință a părților. Așa cum la încheierea contractului individual de muncă este obligatorie forma scrisă, fiind o condiție de validitate, aceeași formă trebuie să îmbrace și actul prin care părțile convin încetarea raportului de muncă, la data o dată stabilită de comun acord. În practică se încearcă adesea forțarea unor ipoteze de concediere sub umbrela unor încetări prin acord, dar ele pot fi ușor demontate în instanță apoi. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Preavizul la terminarea unui raport de muncă: drept sau obligație?

Preavizul există și la demisie, și la concediere în Codul muncii. O dată îl avem ca un drept de preaviz la concediere, dreptul aparținând, firește, salariatului care e dat afară, presupunând un termen minim de 20 de zile (când se rupe relația de muncă în timpul perioadei de probă nu se mai pune problema de preaviz, conform Codului). Iar a doua oară îl avem, la demisie, ca un termen în beneficiul angajatorului căruia un angajat al său îi pune în vedere că vrea să plece. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Transferul de întreprindere nu trebuie să afecteze situația angajaților

Modificările intervenite în structura acționariatului unei firme, a formei de proprietate, fuziunea ori cesiunea totală a părților sociale nu pot afecta drepturile salariaților și nici nu pot constitui un motiv de concediere. Protecția salariaților și drepturile acestora sunt garantate prin lege și în situația în care transferul dreptului de proprietate al angajatorului vizează numai o parte din societate, un departament, o secție, un serviciu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reprezentanții salariaților: Sunt angajații obligați să-și desemneze reprezentanți? De ce ar face asta

Chiar dacă nu sunt incluși în mod direct în categoria partenerilor sociali, reprezentanții salariaților reprezintă o alternativă a sindicatelor reprezentative, asigurându-se astfel, cel puțin la nivel teoretic, garantarea dreptului la negociere colectivă a salariaților. Astfel, fiind prevăzută obligația angajatorului de a iniția negocieri colective în situația în care are cel puțin 21 de salariați,  iar la nivel de unitate nu există nicio organizație sindicală reprezentativă, salariații își pot alege reprezentanți pentru negocierea și încheierea unui contract sau acord colectiv de muncă. Deși există o obligație a angajatorului în privința inițierii procedurii de negociere, salariații nu au obligația de a-și alege reprezentanții. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Comisioanele din vânzări și alte sume încasate pe lângă salariul fix: Ce ar trebui să știi despre acestea

Pentru numeroși angajați, pe lângă salariul fix convenit în contractul de muncă, veniturile se pot completa lunar cu sume de bani sub forma unor comisioane din vânzări, bonusuri, prime ș.a.m.d., în funcție de specificul muncii. Angajații trebuie să știe însă că sumele respective contează în egală măsură la pensie, de exemplu, iar atunci când pleacă de la un angajator la altul ar trebui ca ele să fie reflectate și în adeverințele primite de la angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Refuzul de a efectua muncă suplimentară nu constituie abatere disciplinară, iar salariatul nu poate fi dat afară

Știm deja că timpul de muncă și cel de odihnă reprezintă elemente esențiale ale contractului individual de muncă, alături de salariu, durata contractului, condițiile de muncă, locul și felul muncii. Cu excepția contractelor de muncă part-time, la solicitarea angajatorului, salariații își pot exprima acordul și pot presta muncă suplimentară, aceasta urmând a fi remunerată corespunzător, conform dispozițiilor legale. Dacă salariatul se opune să lucreze peste program, cu atât mai mult cu cât nu are orizontul cert că va fi remunerat corespunzător, atunci nu poate fi sancționat și dat afară din această cauză. Citește articolul