Îmi desfășor activitatea într-o clădire veche, mai exact clădirea unde funcționează Secția 3 Poliție București, și după intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2015, care a modificat Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existent, am solicitat proprietarului clădirii -Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, printr-o petiție, date în legătură cu anul edificării construcției, dacă a fost efectuată vreo expertiză tehnică și dacă da, concluziile acesteia, precum și modalitatea concretă de respectare a obligațiilor din actele mai sus-amintite. După vreo 7 luni am primit răspunsul solicitat, între timp făcînd și altă petiție, ocazie cu care mi s-a spus că, clădirea este edificată în anul 1940, că s-ar fi efectuat lucrări de consolidare în anul 1978, că nu a fost făcută nici o expertiză tehnică, dar a fost introdusă în planul P.O.R 2014-2020 și că în luna mai 2015 ar fi fost solicitate fonduri pentru efectuarea expertizei.
Aș vrea să știu în ce temei mă pot adresa Instanței pentru obligarea D. G.P.M.B să efectueze expertizarea clădirii, deoarece, din anul 1994, cunoscînd vechimea clădirii, nu au efectuat acest demers.
Totodată aș dori să știu dacă trebuie să solicit, în mod expres, ca procedură prealabilă anterior sesizării Instanței, efectuarea lucrărilor de expertizare tehnică a clădirii în vederea încadrării, dacă e cazul, în una dintre clasele de risc seismic.
Vă mulțumesc.
Bună seara, lucrez în M.A.I. - D.G.P.M.B. iar în anul 2010 mi s-a acordat calificativul "BUN" la evaluarea profesională anuală. În urma contestaţiei pe care am formulat-o, s-a constituit o comisie, care a menţinut calificativul acordat. Nefiind mulţumit de calificativ vreau să cer în Înstanţa de contencios anularea actului în cauză, astfel că aş dori un model de acţiune în Instanţă privind anularea actului. Apropo, contestaţia formulată iniţial bănuiesc că ţine loc de plângere prealabilă, aşa cum se prevede în legea contenciosului administrativ, astfel că Instanţa nu-mi va respinge acţiunea ca fiind prematură.
Sfatul meu este că, dacă tot nu poţi ajunge la o înţelegere cu partea vătămată, ca modalitate de apărare a ta este aceea de a dovedi că ai săvârşit fapta în legitimă apărare, ceea ce este cam greu de dovedit în speţa în cauză, sau să demontezi afirmaţiile martorului, acest lucru putând să-l faci printr-o confruntare cu acesta sau prin testarea acestuia la poligraf, bineînţeles dacă acesta doreşte. Dacă reuşeşti aceste lucruri, chiar dacă partea vătămată insistă în faptul că a-i agresat-o şi chiar dacă prezintă certificat medico-legal în acest sens, operează principiul prezumţiei de nevinovăţie, precum şi principiul "in dubio pro reo", adică orice dubiu profită întotdeauna celui acuzat, astfel că soluţia în cauză va fi Scoaterea de sub urmărire penală. NB. Am plecat de la premiza că s-a început urmărirea penală în cauză, iar ca probe în acest sens să fi fost coroborarea declaraţiilor părţii vătămate cu cele ale martorei, eventual cu ceea ce a concluzionat certificatul medico-legal, în cazul în care s-a produs şi o vătămare, căci, în lipsa acestuia, s-ar fi început pentru art. 180 alin. 1 C.P.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti este procurorul ierarhic superior al prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Însă nu cred că Rezoluţia de NUP a fost dată de către prim-procuror în cauza ta. Poate nu ai înţeles bine din actul de comunicare a soluţiei, căci întradevăr aceasta (comunicarea) este semnată de către Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, însă urmărirea în cauză, şi implicit şi soluţia, a fost efectuată de către un procuror desemnat de către Prim-procuror, în cadrul repartizării dosarelor, mai exact de procurorul care are în supraveghere Secţia de Poliţie în raza de competenţă teritorială unde s-a comis fapta, bineînţeles dacă nu este cazul altui criteriu de competenţă terirorială. Împotriva Rezoluţiei de NUP ai făcut plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării? Dacă da, în caz că ulterior s-a menţinut soluţia de NUP, în termen de 20 de zile din momentul comunicării soluţiei sau din momentul depunerii plângerii iniţiale, în cazul în care nu şi s-a comunicat soluţia la plângere, te poţi adresa cu plângere Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti. Acum intervine RIL, care spune că Instanţa poate admite sau respinge plângerea, iar în cazul în care admite plângerea ta nu poate reţine cauza spre judecare, ci o trimite, din nou, Parchetului, pe motivul că în cauză nu s-au efectuat acte de urmărire penală, ci numai acte premergătoare urmăririi penale.
X nu poate fi cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune căci nu s-a produs un prejudiciu în sarcina lui Y, deoarece Y a primit autoturismul. Mai mult Z nici nu-l revendică în vreun fel de la X. De asemenea anterior Z a întocmit cu X un contract, iar dacă a fost întocmit la notariat, cu siguranţă acel contract nu putea fi un CVC, ci doar unul de preluare leasing, bineînţeles numai dacă nu au falsificat vreun înscris. De asemenea X nu a săvârşit infracţiunea de înşelăciune, în varianta alin. 3 al art. 215 (înşelăciunea în contracte) deoarece nu l-a indus în eroare pe Y cu privire la un element esenţial al contractului(ex. calitatea acestuia de proprietar sau utilizator, calitatea bunului ce face obiectul contractului), însă ca X să poată fi tras la răspundere pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune acesta trebuie să fi ascuns, la momentul încheierii contractului cu Y, anumite aspecte esenţiale care, astfel să-l fi indus în eroare pe Y şi, care dacă ar fi fost cunoscute de acesta, nu ar mai fi încheiat contractul, ceea ce nu reiese din speţa în cauză. De asemenea şi în cazul acestui alineat trebuie să se fi produs un prejudiciu, ceea ce nu e cazul. Mai mult, în momentul încheierii contractelor, partea care se obligă, ci nu în sensul dreptului civil, căci ambele se obligă, una să predea bunul cealaltă să plătească preţul, Y în speţă, trebuie să depună toate diligenţele pentru a nu fi prejudiciată, ci nu trebuie să se prevaleze de eventuale relaţii de prietenie cu cealaltă parte, care să-l fi făcut să nu depună toate diligenţele. În concluzie, referitor la datele expuse de tine în speţă, din punctul meu de vedere X nu a săvârşit infracţiunea de înşelăciune, mai mult acesta nevând intenţia, la momentul încheierii contractului, să-l inducă în eroare pe Y, de altfel cerinţă esenţială a laturii subiective a infracţiunii de înşelăciune, mai mult aceasta (intenţia) trebuind să fie caificată prin scop (obţinerea unui folos material injust pentru sine sau pentru altul). NB. Prescripţia răspunderii penale, în eventualitatea în care, totuşi X a săvârşit infracţiunea de înşelăciune intervine peste 10 ani de la data săvârşirii faptei.
1. Amenda administrativa nu este sanctiune penala ( ii spune foarte clar numele ) .
2. Infractiunile savarsite pe perioada minoratului NU SE INSCRIU in certificatul de cazier judiciar .
3. Nimeni nu are acces la vreun DUI sau MS in lucru - in afara de cel care il intocmeste si seful sau nemijlocit ( sunt informatii clasificate ) - si nu se transmit de la o unitate la alta si cu atat mai putin nu vor aparea in cazierul judiciar .
4. In cazierul judiciar se opereaza doar ceea ce prevede legea nr 290/2004 privind cazierul judiciar .
Speram ca am fost destul de explicit, însă am făcut menţiunea a ceea ce se regăseşte în FIªA OPERATIVÃ, ci nu în cazierul judiciar, şi ţin să te contrazic că în cazierul judiciar se trec şi sancţiunile penale aplicate în minorat, precum şi amenzile administrative (chiar dacă nu sunt ele însele sancţiuni penale acestea sunt aplicate în cazul săvârşirii de fapte penale) aplicate în anul în curs solicitării cazierului, iar FIªA OPERATIVÃ este în sine un document ce conţine informaţii clasificate, astfel că se regăsesc şi informaţii referitoare la MS, însă, întradevăr, numai cele închise, iar FIªA OPERATIVÃ însoţeşte fişa de cazier judiciar când aceasta este solicitată de către organele abilitate în vederea întocmirii Dosarelor de Urmărire Penală, însă aceasta nu va rămâne la DUP, din cauza caracterului clasificat al informaţiilor. Sper că m-am făcut înţeles
Respingerea ta, din punctul meu de vedere, este justificată, iar lucrătorii de la resurse umane care ti-au întocmit dosarul iniţial nu au putut prevede acest fapt, amenda administrativă, deoarece tu ai depus cazierul judiciar, pe lângă alte acte, iar în conţinutul acestuia nu se trec amenzile administrative aplicate. Ulterior, cu ocazia promovării examenului, se mai face o verificare, însă, de această dată, şi în evidenţa operativă, unde sunt trecute toate sancţiunile penale aplicate(sancţiuni penale care nu se mai regăsesc înscrise în cazierul judiciar, însă anterior au fost înscrise, ex. pedepse graţiate, amnistiate, precum şi amenzile administrative, de asmenea se mai fac menţiuni şi despre faptul că persoana în cauză figurează în MS sau DUI - pt. cunoscători). De menţionat că verificările în evidenţa operativă se fac numai în anume cazuri, ex. dosare penale, verificări cu ocazia admiterii în cadrul unor instituţii speciale, Poliţie, SRI, INM,etc.
M-am decis sa dau in judecata angajatorul, care refuza sa-mi plateasca concediul medical de maternitate, ( concediu care incepe din 26.01 pana pe 08.05) insa din pacate nu-mi pot permite un avocat. Stiu ca trebuie sa depun o actiune de chemare in judecata la tribunal, insa nu prea stiu cum s-o fac. Ma puteti sfatui cum sa o intocmesc?
vrei ca minorul sa devina proprietar sau nu?
Contractul de vanzare-cumparare catre un descendent cu rezervarea de uzufruct, se prezuma a fi o donatie. Asa ca, se poate anula in instanta. Parerea mea e ca mai bine faci un contract de intretinere cu uzufruct viager, acesta putand fi atacat doar pentru neideplinirea obligatiei de intretinere. Dar ai grija sa strangi dovezi ca iti indeplinesti obligatia de intretinere (chitante ca ai platit medicamente, hrana, doctori, etc) si te asiguri ca vecinii, eventual apropiati ai familiei au la cunostinta de toate acestea ( sa-i poti folosi ca martori intr-un eventual proces). Un alt motiv pe care il pot invoca cei ce ataca contractul este lipsa discernamantului la momentul incheierii contractului, ceea ce poate fi inlaturat prin obtinerea unui certificat medico-legal emis de IML.
avocatnet.ro explicăm legislația
