conceptul de normal / normalitate

Am citit cu interes parerile antevorbitorilor mei si am ramas surprins de faptul ca aproape toti contestau o "normalitate" sau nu o regaseau ... cu alte cuvinte suntem ... anormali daca nu constientizam ca normalul este cel pe care il traim zi de zi , secunda de secunda ?

trope_doi a scris:

E normal sa faci dragoste zilnic - inclusiv in zilele de sarbatoare religioasa? Toti ar raspunde: “da, e normal, dar nu e moral sa faci dragoste in zilele de sarbatoare religioasa”. Si atunci, e normal sa gandim in acesti termeni sau e… anormal - o chestiune impusa de societate?!

Problema aceasta atat de delicata se refera la normalitatea religioasa (exista mai multe normalitati, nu-i asa ?) si pentru ca eu sunt mai degraba necunoscator in ceea ce priveste religia l-am interpelat pe rabi Buxbaum.

Umar - Rabi, e pacat sa faci dragoste cand sarbatoresti ? E anormal ?
Mordechai Buxbaum - Moi Umar, am sa-ti raspund prin cuvintele lui rabi Israel ben Eliezer care a zis ca inima trebuie sa ne fie altarul de jertfa. Daca in inima ta aduci ardere de tot Domnului nu mai trebuie sa ai alt altar. Insa Besht a fost intrebat: Cum sa aduci ardere de tot Domnului folosind inima? Facand astfel incat in toate cate le faci, mari ori mici, sa primesti scanteia Focului Sfant ca sa aprinda focul tau si sa-l lasi sa arda pana la capat, a raspuns rabi Israel ben Eliezer.
Cum sa fie pacat sa faci dragoste, sa mananci, sa razi ori sa te bucuri si sa canti atunci cand Domnul Muzicii si Stapanul Strofelor si al Luminii a aprins cu scanteia Lui focul tau? E insa mare pacat sa sa arzi focul Lui degeaba incalzind o mancare stricata. Asta e pacat si e si anormal.

Magda Staicu a scris:

... eu cred ca normalitatea este imposibil de definit ; fiecare din noi percepe normalul mediului in care se "misca" functie de propriul sau concept de normalitate ...

1. Mediocritatea. Normalitatea e un concept gaussian. Pentru cei uituci scriu aici ca Gauss e neamtul ala care s-a holbat atata la un clopot pana Domnului i s-a facut mila de el si i-a soptit: "Bre Johann, forma asta e distributia "normala" a probabilitatilor"
Cu alte cuvinte, daca reprezentam grafic pe doua axe (x pentru marime si y pentru numarul de cazuri) IQ-ul a 1000 de americani (NU SUNT RAUTACIOS!) o sa obtinem o curba in forma de clopot ... btw, acum cativa ani asa s-au prins profii ca rezinentii la medicina au copiat, curba arata prea puternic spre dreapta :O
Privita (sau holbata) gaussian normalitatea noastra e doar o chestiune de frecventa sau de aflarea in limitele mediocritatii.
2. Deviatia standard. Cu alte cuvinte: "Cat ma pot abate eu de la mediocritate fara sa ies din normal?" No-no! Sedeti binisor mai! Daca va ganditi ca sunteti liberi sa stabiliti singuri limitele mediocritatii va inselati. Neamtul din Gauss nu i-a dat voie lui Johann sa moara inainte de a stabili un raport matematic privitor la limitele normalitatii-mediocritatii. E vorba de deviatia standard ori de surorile ei mai destepte numite deviatia medie absoluta si deviatia asteptata. Aceste deviatii (asupra acestui cuvant romanii ar trebuie sa revendice paternitatea!) sunt formule matematice pentru a masura variabilitatea intr-un lot. Simplu: daca IQ-ul mediu in Ohio este 70 iar 65 si 75 sunt limitele exterioare ale mediei (iertare statisticienilor! promit ca nu mai fac!) eu care am un IQ de 85 (masurat cu rigla!!) sunt un fel de geniu daca ma mut acolo (de aia, oare,nu-mi dau astia viza ?) pentru ca le-am spart variabilitatea.
Din acest unghi de vedere Magda se pacaleste singura afirmand ca normalitatea este definita de fiecare din noi. Normalitatea, dupa cum ati vazut mai sus, e o chestiune care tine de matematica si de cifre. Adica daca am 48 la pantof pot sa ma consider normal doar daca ma incadrez in familia Big-Foot.
3. Normalitatea chestiunilor nemasurabile Oriunde poti sa pui rigla, cantarul, sau un SDV (Sistem ori Dispozitiv de Verificare) si sa spui: "Asta e atata!" vei fi sub "imperium-ul" lui mos Gauss. Exista insa o multime de lucruri nemasurabile - e de neconceput o scala a dragostei si masurarea deviatiei standard aici; la fel de neconceput ca si masurarea pe o scala a satisfactiei sexuale (ganditi-va cum ar arata un anunt la matrimoniale: "Tanar student cu sigma 6 pe scala Eros2.1 caut tanara cu sigma mai mare de 4 pentru ...." :sticktongue:) In lumea aceasta stranie a nemasurabilului normalitatea poate fi definita uneori in sensul celor scrise de Magda. De ce doar uneori? Pentru ca - exempli gratia - chestiunile morale desi sunt nemasurabile prin natura lor se oarecum supun imperium-ului mediocritatii prin excluderea atat a celor prea josnici cat si a celor prea ridicati (primii sunt amorali iar secunzii sunt sfinti).
Eh, dar asta e o poveste luuuuuunga de tot.

sic cogito
Umar&Mordechai

Normalitatea este de fapt, echilibrul in tot si in toate... . Echilibrul in funcţionalitatea pe planurile bio–psiho-social - functionalitate, impusă şi acceptată de societate .
Din pacate, in a noastra societate si nu numai... este impus haosul pe toate planurile.
De cine ? Cum? De ` fruntasii nostri` prin desfiintarea treptata a parghiilor de mentinere a echilibrului social , cu repercusiuni in echilibrul psiho si bio.
Unde ne sunt inteleptii de altadata? Au iesit si din manualele copiilor nostri.
Unde sunt valorile trecutului , mandria culturii noastre ? Au ramas doar in cateva enciclopedii sau prin vreo carte a academiei romane, sau straine.
Simtim frustrarile unui popor mandru, caruia i se taie tot mai adanc radacinile.
Spunea JF Kennedy, cam asa - `poporul care isi reneaga trecutul , traieste in prezent, dar se pierde in viitor` .
Poate simtim mai mult ca oricare popor, anormalitatea din jurul nostru, din interiorul nostru.
Dezechilibru pe toate planurile - socio/ psiho/ bio. = anormalitate!!!

Intr-adevar, Corina...ai deschis o discutie provocatoare.
Uite, inca un lucru ce demonstreaza ca , daca o discutie de acest gen ,normal , ar fi trebuit sa se poarte ..face to face ...intr-un mediu asa, cu iz intelectual , savurand si cate o ceasca de cafea..discutia se poarta intr-un mediu virtual....nu ne vedem , nu ne auzim....nu stim fiecare ce haine poarta cand se chinuie sa defineasca aceste concepte propuse de tine, daca face to face , fiecare am fi purtat o tinuta care sa denote respect....daca am fi cautat sa ne vorbim protocolar , sa ne straduim a ne juca cat mai abil rolul de ..actori sociali ...stam in fata computerului, lejer..fara a fi nevoiti sa ne formalizam ..
Pentru a putea parea si mai convingatori ..mai profunzi ...mai filosofi...nimic nu ne impiedica sa rascolim pagini de pe google si sa postam citate ale marilor intelepti...sau sa cautam prin biblioteca. Daca am fi face to face...cine stie , cat de tare ne-am stoarce creierii sa definim cat mai ...rafinat cele 2 notiuni.
Normalul ...personal , cred ca nimic din ceea ce poate fi considerat normal ,conform tuturor normelor de convietuire sociala, cutumelor...instinctelor , poate fi regasit din ce in ce mai rar. Evolutia omenirii , impune,in mod tacit chiar , schimbarea obiceiurilor noastre ...a modului de a gandi , avem cu totii o noua viziune asupra vietii...tindem sa tinem ritmul cu ceilalti,sa nu ramanem in urma...fara a ne pasa de virtuti..de educatia primita, de sanatate...de gura targului. Imbratisam tot ce are tendinte futuriste...suferim daca ramanem in urma. Ceea ce pentru generatiile trecute era normalul, pentru noi a devenit desuet...ne dam coate intre noi observand persoane care nu fac altceva decat sa fie normale ...conform standardelor ...la fel cum facem si daca o persoana, aparent normala cauta sa para diferita..adica anormala. Fiindca nu poti fii anormal daca asta nu ti se potriveste...iar cei anormali stiu bine cam ce inseamna asta.
In aceasta faza de evolutie a societatii , mi se pare trist si anormal sa mai ..traiesti, sau macar sa gandesti normal.
Candva mi se parea ca lumea devine din ce in ce mai anapoda. Asta ,raportandu-ma la imaginea pe care mi-o creasem despre viata ,in urma educatiei primite, a autoeducatiei , a lecturilor, a modelelor pe care mi le propusesem....mult timp am nu am facut decat sa mentin in starea de normalitate, adica sa nu imi tradez convingerile , imaginea despre mine insami , mi se parea nedrept ca toata investitia celorlalti in mine, si aportul personal , sa se piarda...insa a venit o vreme in care am inteles ca exista si o cale de mijloc, prin intermediul careia poti sa jonglezi cu normalul si anormalul, in functie de stari...de intuitie ... de mediu ...de orice iti poate sugera, daca esti cat de cat inteligent, ca te ajuta sa faci fata cotidianului.
Cred ca normalul si anormalul , pentru a putea fi definit cat mai clar, chiar in cuvinte simple, trebuie sa stabilim la ce perioada de timp ne raportam. Nu vorbesc despre spatiu, ci despre perioadele istorice ale natiei noastre. Depinde de altfel si despre ce anume vorbim...insa oricum ar fi , cert este ca fiecare etapa istorica are normalitatea ei , daca e sa o delimitam. In ansamblu , lucrurile sunt absolut diferite, de la o etapa aevolutiei la alta.
Nu putem bate pasul pe loc , evolutia umanitatii e conditionata cel mai mult de rapiditatea cu care se dezvolta tehnologia...e normal , in acest timp sa folosim computerul pentru a ne edita lucrarile , si n u masina de scris...sa folosim posta electronica...sa vedem ecranizari dupa romane , in ,loc sa le mai citim ...e normal sa fim stressati, sa mergem la sala, la shopping, sa avem cel putin 2 joburi daca le facem fata, sa gatim semipreparate, sa ne petrecem concediile pe insule exotice ...sa ne prefacem ca adoram fructele de mare, chiar daca ne fac sila, sa strecuram macar 2-3 cuvinte in engleza printre frazele noastre ...sa admitem ca lumea nu e deloc anapoda , ca avem un coafez care e gay...si sa purtam si o conversatie ..normala cu acesta in timp ce el ne aranjeaza cu maiestrie suvitele de par ...sa folosim hands free pentru mobil....chiar daca unii mai ... normali s-ar putea sa creadaca vorbimsinguri si sa ne compatimeasca...si cate altele.
Asa fiind, in aceasta etapa ..istorica, daca n u am face toatea cestea...am putea parea anormali, dupa, facand toate aceste lucruri, traind dupa aceste standarde...riscam ca pentru unii sa parem total anormali.
Cred cu convingere ca fiecare individ are normalitatea lui....pana la urma , omul are propriile sale interese ....el , oricum ar fi , poate sa ramana pe veci un neadaptat ....sau sa ii fie foarte lejer sa se adapteze schimbarilor. Insa fiecare stie, instinctiv, cum anume ii este mai bine sa fie ...si asa cred ca este cel mai benefic:sa fim, sa ramanem noi insine, cel putin in interior....fiindca oricum , in societate , ne supunem, convinsi sau nu, conventiilor ...normelor . Daca putem sa pastram , sa ne repartizam timpul in asa fel incat sa putem fi noi insine , macar un timp...zilnic...ar fi ideal.

Anormal este tot ceea ce ma deranjeaza pe mine si pe ceilalti.
Normal este tot ceea ce nu ma deranjeaza pe mine si pe ceillati.