avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 1069 soluții astăzi
Forum Discuţii diverse Timp liber şi ocupaţii cu care ... Poezii despre România, despre guverne trecãtoare și ...
Discuție deschisă în Timp liber şi ocupaţii cu care îl putem umple

Poezii despre România, despre guverne trecãtoare și despre noi

Treceţi, batalioane române, Carpaţii!

Un cântec istoric ne-aduce aminte
Că fraţii în veci vor fi fraţi,
Un cântec de luptă, bătrân ca Unirea,
Voi, compatrioţi, ascultaţi.

Treceţi, batalioane române, Carpaţii,
La arme cu frunze şi flori,
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători.

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă,
Nădejdea e numai la noi,
Sărută-ţi copile părinţii şi fraţii
ªi-apoi să mergem la război.

‘Nainte, ‘nainte spre Marea Unire,
Hotarul nedrept să-l zdrobim,
Să trecem Carpaţii, ne trebuie Ardealul,
De-o fi să ne-ngropăm de vii.

Cu săbii făcură Unirea, ce inimi!
Spre Alba cu toţii mergeam,
Toţi oamenii ţării semnau întregirea,
Voinţa întregului neam.

Cu toţii eram regimente române,
Moldova, Muntenia, Ardeal,
Fireasca unire cu patria mumă
Ne-a fost cel mai drept ideal.

Aceasta-i povestea Ardealului nostru
ªi-a neamului nostru viteaz,
Istoria-ntreagă cu lupte şi jertfe
Trăieşte-n unirea de azi.

Dreptatea şi pacea veghează Carpaţii
ªi ţara e frunze şi flori,
A noastră izbânda, ai noştri sunt fraţii,
Trăiască în veci trei culori.

Vrem linişte-n ţară şi pace în lume
Dar dacă-ar veni vreun blestem,
Carpaţii şi fraţii sări-vor ca unul,
Urmând comandantul suprem.

Treceţi, batalioane române, Carpaţii,
La arme cu frunze şi flori,
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători.
Cel mai recent răspuns: raser , utilizator 15:31, 21 Februarie 2016

@ shishiza: La mulţi ani!



Va multumesc mult ! :flowersblue:


Octavian Paler - Aceeasi varsta

Am exact varsta la care Don Quijote si-a inceput aventurile,
am aceeasi varsta si iubesc lumea la fel,
nu-mi mai lipseste nimic.
Poate, un scutier imi lipseste, dar nu-i nimic,
voi porni singur la drum.
Am aceeasi varsta si aceeasi nevoie sa cred,
nu-mi mai lipseste nimic.
Poate-mi va lipsi Rosinanta,
dar nu-i nimic, voi merge pe jos.
Si poate morile sale de vant,
dar nu-i nimic, le voi inventa si pe ele.
Am acceasi varsta ca Don Quijote si drumul m-asteapta
si in afara de un scutier, de Rosinanta si de morile sale de vant
nu-mi mai lipseste nimic.
Ba da, eu m-am nascut dupa Descartes.

:yes:

[ link extern ]
POEZIE, autor anonim

Nori de ploaie se adună
Dinspre Cluj spre Odorhei.
Unii vor să ne impună
Să jucăm cum cântă ei.
Minţile au luat-o razna;
Umblă zvonul deşănţat
Că-n Harghita şi Covasna
Vor să facă "stat" în Stat!
S-a udat de lacrimi pragul;
În Cristuru e prăpăd!
Imnul românesc şi steagul
Nu se-aud şi nu se văd !
Crişul, Mureşul, Târnava
Poartă jalea în aval.
Nesfârşită e gâlceava;
Nu e linişte-n Ardeal.
Munţii stau să răbufnească;
Fierbe galbenul podiş!
Vatra sfântă strămoşească
E tăiată-n curmeziş.
Se anunţă o furtună
Cu efect devastator:
Impostorii vor să pună
Pe cultură sigla lor.
Atmosfera prevesteşte
Un pericol iminent!
Tot ce sună româneşte
Capătă un alt accent.
Graiul nostru plâns pe vetre,
Legănat de cărărui,
E lovit mereu cu pietre
Ca un pom al nimănui...
Nu lăsaţi ca vorbitorii
Altor limbi pe-acest pământ,
Să ne umble prin istorii
ªi să muşte din cuvânt!
Neamul Românesc nu piere;
Dacii încă mai trăiesc!
Scoateţi steagul la vedere
ªi-n Ţinutul Secuiesc!
De pe stâncile străbune
Decebal ne dă curaj!
Faceţi imnul să răsune
Peste Mureş, pân-la Blaj!
Nu permitem celor care
Se pretind aici stăpâni,
Să ne calce în picioare
Demnitatea de români!

“Ca să ajungă cineva la gradul de perfect slujnicar, cată, mai întîi de toate, să facă amor cu slujnicele, să suspine neîncetat pentru dînsele și să sufere de multe ori asprimea gerului, ploaia și alte calamități, ca să poată conversa o jumătate de oră cu prea iubita sa slujnică în budoarul ei cel parfumat cu estract de ceapă sau usturoi.
Ciocoiul infernal
Ce groaznic întuneric!…
Și luna cum lucește!…
Teribil suflă vîntul!…
Și glasul filomelei
Îmbată ochii mei!…
În aste triste locuri
Și pline de amor,
S-arată înainte-mi
Un trădător ciocoi,
Ce țara-ntreagă face
Să geamă surîzînd;
Ș-înfige ciocu-n sînul,
În sînul maicii sale;
Ș-a doua zi cu botul
Mînjit d-al țării sînge,
Se plimbă prin oraș!… “

Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala, de Nicolae Filimon (06.09.1819 - 19.03.1865)
Ţara de pripas
de Alexandru VLAHUȚÃ
(1858-1919)

Un vechi tolbaş de vorbe late,
Om norocos din cale-afară,
S-a pomenit pe neaşteptate
Stăpân peste întreaga ţară.

Din ea-şi făcu o prăvălie,
ªi ca un negustor de treabă,
Pentru ca-n lume să se ştie,
Prinse-a striga de la tarabă

Poftiţi aici! Oricine are
Obrazul fără de ruşine
ª-o conştiinţă de vânzare…
Poftiţi să faceţi târg cu mine!

Prostie, lene, linguşire,
Eu cumpăr tot. Veniţi aici!
ªi cei mai nărăviţi din fire
Mi-or fi tovarăşi şi amici.

Eu dau tot felul de noroace,
Căci sunt atoateţiitorul,
Măriri, averi… Să vie-ncoace
Toţi trântorii ce le duc dorul!…

Aşa, sunt zece ani de când
Pe norocosul negustor
Îl auzim mereu strigând,
ªi muşteriii vin de zor.

În zece ani ce de-a lingăi
Nu se văzură-n slujbe mari,
Câţi oameni fără căpătâi
N-ajunseră milionari!

Veniţi şi voi, străini calici,

ªi strângeţi tot ce-a mai rămas!…
. . . . . . . . . . . . . . .
Ce să mai faci? Ce să mai zici?

Sărmană ţară de pripas!


Vlahuta.....cel mai tare vizionar....nu?
Impozite si taxe de Adrian Paunescu

De ce nu puneţi şi pe râs impozit
ªi birul progresiv pe sărăcie?
De ce nu puneţi taxe pe-ntuneric?
Impozitaţi şi vântul ce adie!

Ar fi păcat să ezitaţi în crima
De-a confisca şi sângele din vine,
Continuaţi prăpădul cu ardoare
ªi răul ce vă face-atât de bine!
Taxaţi iubirea, somnul, nostalgia,
Penumbra, deznădejdea şi oftatul
ªi unghiile care cresc într-una,
Distrugeţi tot, de-a lungul şi de-a latul.
Nu-i logic să nu puneţi nişte biruri,
Pe nou născuţi, ce nu ştiu cum îi cheamă,
Lucraţi neiertător şi echitabil,
Impozitaţi şi laptele de mamă.
Dar ce fiscalitate este aia
Din care nu se fură-ntreaga pâine
Acestui neam ce şi-a luat maidanul
De-a nu trăi în lesă ca un câine?
Taxaţi sever şi strângerea de mână!
Impozitaţi total telepatia!
Luaţi atâtea piei câte vă place
ªi desfiinţaţi prin taxe România!
Ce e complicitatea asta bleagă
Cu sărăntocii şi dezmoşteniţii?
Tot au şi ei ceva să dea ca taxă,
Treziţi-le revolte şi ambiţii!
Voi nu vedeţi că omul mai respiră?
Cât amânaţi sentinţa capitală?
Loviţi la oase naţia întreagă,
Înduioşarea e un fel de boală.


Adăugaţi impozite şi taxe
Pe taxe şi impozite, cuminte,
Impozitaţi şi lacrima şi ploaia!
Taxaţi adânc şi morţii din morminte!

Impozite pe floarea dăruită,
Impozite pe cald, ca şi pe rece,
Impozite pe rouă şi pe lună,
Impozite pe notele de 10.
Cafeaua, ceaiul, apa de fântână,
Fereastra, uşa, merită accize
Când, cu o poftă tragică, Guvernul
Îi dă un nou impuls acestei crize.
Impozite şi taxe pe cuvinte,
Dar biruri pe ecou şi pe tăcere,
A jupui poporul este nobil,
Când nu-i mai laşi nici dreptul să mai spere.
Hei, Românie, parcă răstignită,
Degeaba vrem să te-ntrebăm „Quo vadis?”,
Nici să trăim aici, nu-i cu putinţă
Nici să murim acum nu mai e gratis.
La luptă împotriva tuturora,
Într-un neomenesc război promiscuu,
Trăiască lanţul ce ne intră-n oase!
Trăiască Taxa, Jaful, Moartea, Fiscul!

Alte discuții în legătură

A murit poetul adrian paunescu rosu gheorghe rosu gheorghe Incepand de astazi Flacara poeziei lui ADRIAN PAUNESCU nu mai palpaie, dar ne va lumina neincetat. Odihna vesnica neobositului poet! (vezi toată discuția)
Intra aici cu sufletul si esti mai acasa ca oriunde... justitiarul3 justitiarul3 Daca iubesti poezia, daca esti fascinat de frumusetea cuvantului... nu sta pe ganduri, scrie, scrie asa cum stii tu, incepe cu putin si mai ales nu-ti fie ... (vezi toată discuția)
Poezii care ne-au mangaiat sufletul de-a lungul timpului... Andreea-Ionescu Andreea-Ionescu Am deschis acest topic din dorinta de a se posta aici poezii care v-au marcat in evolutia Dvs. ca personalitate. In spatele fiecarei poezii, poem, exista o ... (vezi toată discuția)