Buna seara. Am si eu o nelamurire.
Este adevarat ca la urmatorul concurs de admitere in Barou, va fi un numar de locuri, sau se va desfasura ca pana acum?
Codul de procedură civilă reglementează administrarea probei prin înscrisuri în secţiunea „Administrarea dovezilor”, subsecţiunea „Dovada cu înscrisuri”, art. 172–184, însă există şi alte dispoziţii în Codul de procedură civilă referitoare la aceasta.
Legea reglementează modul în care părţile trebuie să producă sau să înfăţişeze instanţei înscrisurile pe care le posedă şi cu ajutorul cărora intenţionează să-şi dovedească pretenţiile sau apărările.
Potrivit art. 112 pct. 5 C.proc.civ., când dovada se face prin înscrisuri, se vor alătura la cerere atâtea copii câţi pârâţi sunt, mai mult câte o copie de pe fiecare înscris, pentru instanţă; copiile vor fi certificate de reclamant că sunt la fel cu originalul.
• Aşadar, reclamantul trebuie să depună, odată cu cererea de chemare în judecată, copii de pe înscrisurile pe care le deţine, dacă înţelege să se folosească în dovedirea pretenţiilor sale de proba prin înscrisuri. Copiile se depun într-un număr egal de exemplare cu numărul părţilor, plus un exemplar pentru instanţă. Fiecare copie se certifică de către reclamant ca fiind conformă cu originalul. Dacă mai mulţi pârâţi au un singur reprezentant sau dacă pârâtul are mai multe calităţi juridice, se va comunica o singură copie de pe acţiune şi de pe înscrisuri şi se va înmâna o singură citaţie (art. 113 alin. 2 C.proc.civ.).
Se va putea depune şi numai o parte dintr-un înscris privitor la pricină, rămânând ca instanţa să dispună la nevoie, înfăţişarea înscrisului în întregime (art. 112 pct. 5 C.proc.civ.).
Dacă înscrisurile sunt scrise în limbă străină sau cu litere vechi se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte (art. 112 pct. 5 C.proc.civ.), iar dacă se tăgăduieşte exactitatea traducerii în limba română sau a scrierii latine se poate recurge la un traducător autorizat (art. 141 C.proc.civ.) .
În situaţia în care, la prima zi de înfăţişare, instanţa acordă reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum şi pentru a propune noi dovezi, el va putea depune copiile de pe înscrisurile noi de care înţelege să se folosească în susţinerea cererii astfel modificată şi nu de pe înscrisurile pe care trebuia să le depună odată cu cererea de chemare în judecată. Această soluţie, care rezultă din art.132 C.proc.civ., are rolul de a asigura celeritatea judecăţii şi de a evita exercitarea drepturilor procesuale în mod abuziv.
• De asemenea, pârâtul va alătura la întâmpinare copii de pe înscrisurile cu care intenţionează să se apere împotriva pretenţiilor reclamantului. Copiile certificate se vor depune în atâtea exemplare câţi reclamanţi sunt, plus un exemplar pentru instanţă. Dacă mai mulţi reclamanţi au un singur reprezentant, sau un reclamant stă în judecată în mai multe calităţi juridice, se va depune la dosar pentru aceste părţi câte o singură copie ( art. 116 C.proc.civ.).
În situaţiile în care întâmpinarea nu este obligatorie, precum şi în cazul în care nu este reprezentat sau asistat de avocat, pârâtul va putea depune copiile de pe înscrisuri la prima zi de înfăţişare. De asemenea, pârâtul va putea depune copii de pe înscrisurile noi în situaţia prevăzută de art.132 alin.1 teza a II.a C.proc.civ.
După ce au fost prezentate, înscrisurile trebuie comunicate părţii adverse. Comunicarea trebuie făcută în orice materie, indiferent de natura jurisdicţiei, priveşte orice piese, înscrisuri sau documente invocate în sprijinul pretenţiilor şi trebuie să fie integrală, prealabilă şi făcută în timp util .
Înfăţişarea înscrisurilor poate avea loc şi în condiţiile art. 138 C.proc.civ., situaţie în care, dacă procesul s-a amânat, partea este obligată, sub pedeapsa decăderii, să depună cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată copii certificate de pe înscrisurile invocate.
Potrivit art. 139 alin. 1 C.proc.civ., părţile sunt datoare să aibă asupra lor la şedinţă originalul înscrisului sau să-l depună mai înainte în păstrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se ţine seama de înscris. Rolul acestei dispoziţii este de a nu se tergiversa desfăşurarea procesului şi pentru ca instanţa sau partea adversă să poată verifica conformitatea copiilor cu originalele. În situaţia în care partea adversă nu poate face această verificare pe loc în timpul şedinţei, instanţa va putea acorda în acest scop un termen scurt, obligând partea care a înfăţişat înscrisul să-l depună în păstrare la grefa instanţei (art.139 alin.2 C.proc.civ) .
Înscrisurile depuse de părţi rămân dobândite judecăţii şi nu se mai pot retrage fără învoirea părţii adverse. Înscrisurile depuse în original nu vor putea fi retrase decât după ce se vor lăsa copii legalizate la grefa instanţei (art.140 C.proc.civ.).
Înscrisurile pot fi cerute şi de către instanţă şi nu numai depuse de părţi . În doctrina franceză se arată că , de vreme ce dovezile nu sunt produse spontan, partea interesată poate cere instanţei să ordone comunicarea, iar aceasta va fixa un termen şi, dacă este cazul, modurile de comunicare, însoţind eventual comunicarea sa de o constrângere pe care are puterea să o suprime .Dacă o parte nu furnizează dovezile cerute, art.136 N.C.P.C.F. prevede că ea poate fi constrânsă.
Codul de procedură civilă reglementează în art.172-176 modurile de înfăţişare a înscrisurilor care nu se găsesc la partea care doreşte să le folosească. În doctrină se arată că aceste dispoziţii se aplică şi în cazurile în care instanţa dispune din oficiu înfăţişarea înscrisurilor utile cauzei, deţinute de părţi sau de terţe persoane ori de autorităţi,chiar dacă nici una din părţi nu cere înfăţişarea lor . În doctrina franceză se vorbeşte , în aceste situaţii , de „Producerea forţată de dovezi” .
Potrivit art.172 alin.1 C.proc.civ., când una din părţi învederează că partea adversă deţine un înscris privitor la pricină, instanţa poate ordona înfăţişarea lui.În principiu, instanţa are facultatea de a aprecia şi de a ordona înfăţişarea înscrisului sau de a respinge cererea ,cu excepţia cazurilor în care instanţa este obligată să ordone înfăţişarea înscrisului sau să respingă cererea de înfăţişare a înscrisului. Astfel, art.172 alin.2 C.proc.civ. prevede că instanţa nu poate respinge cererea de înfăţişare în următoarele cazuri: înscrisul este comun părţilor; partea potrivnică s-a referit în judecată la acest înscris ; partea potrivnică este obligată să înfăţişeze înscrisul. Pe de altă parte, art.173 C.proc.civ. prevede că instanţa va respinge cererea de înfăţişare a înscrisului, în întregime sau în parte, în următoarele împrejurări: cuprinsul înscrisului priveşte chestiuni cu totul personale; înfăţişarea înscrisului ar încălca îndatorirea de a păstra secretul; înfăţişarea înscrisului ar atrage urmărirea penală împotriva părţii sau a unei alte persoane, ori ar expune-o dispreţului public.
În doctrină se subliniază că dacă s-a făcut dovada deţinerii înscrisului şi nu există motive pentru respingerea cererii de înfăţişare a acestuia, partea adversă este obligată să prezinte înscrisul . În situaţia în care partea adversă refuză să înfăţişeze înscrisul ori să răspundă la interogatoriul ce s-a propus în dovedirea deţinerii sau existenţei înscrisului sau dacă se dovedeşte că l-a ascuns sau l-a distrus, instanţa va putea socoti ca dovedite pretenţiile părţii care a cerut înfăţişarea, cu privire la cuprinsul acelui înscris (art.174 C.proc.civ.) .Doctrina arată că este o prezumţie simplă, care în mod obişnuit se desprinde din împrejurările menţionate şi pe care legea i-o recomandă instanţei, dar pe care aceasta are posibilitatea de a o reţine sau nu, în funcţie de ansamblul probelor administrate în cauză.
Art.175 C.proc.civ. arată că în situaţia în care înscrisul se găseşte în păstrarea unei autorităţi sau a altei persoane, instanţa va dispune aducerea lui în termenul fixat în acest scop. Cel care deţine înscrisul este îndreptăţit să refuze aducerea acestuia în cazurile prevăzute de art.173 . Înfăţişarea şi aducerea înscrisului se fac pe cheltuiala părţii care a cerut dovada, suma de plată fiind stabilită prin încheiere irevocabilă. Potrivit art.1081 pct.2 lit.e C.proc.civ., neprezentarea unui înscris sau a unui bun, de către cel care îl deţine, la termenul fixat în acest scop de instanţă se sancţionează cu amendă judiciară. De asemenea, cel în cauză va putea fi obligat, la cererea părţii interesate, şi la plata unei despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare .
De la regula înfăţişării înscrisurilor deţinute de autorităţi, art.176 prevede o excepţie , în care înfăţişarea înscrisului nu este posibilă datorită faptului că el este necesar funcţionării autorităţii respective . Astfel, instanţa nu va putea cere trimiterea cărţilor funciare şi a planurilor, a registrelor autorităţilor, precum şi a înscrisurilor originale depuse la instanţe sau notari publici. Bineînţeles că există şi alte cazuri întrucât, aşa cum se opiniază în literatura juridică, legea prevede situaţiile de mai sus cu titlu exemplificativ şi nu limitativ .
Cercetarea acestor înscrisuri se va face, cu citarea părţilor la locul unde se găsesc, de către un judecător delegat, în cazul în care pricina se judecă în apel sau în fond după casarea cu reţinere sau cu trimitere la instanţa de apel. La judecata în primă instanţă, cercetarea se va face de judecătorul care soluţionează procesul . Dacă înscrisul se găseşte în altă localitate, cercetarea lui se va face prin comisie rogatorie (art.176 alin.2 C.proc.civ.) .
Măsura înfăţişării forţate a înscrisurilor aparţine instanţei şi este dispusă printr-o încheiere, pronunţată la cererea părţii sau din oficiu, după ce aceasta a fost pusă în dezbaterea contradictorie a părţilor. Această încheiere trebuie motivată şi trebuie să arată modalitatea de prezentare a înscrisului, precum şi termenul până la care urmează să se facă prezentarea. În literatura juridică se arată că măsura înfăţişării forţate are caracter incidental, fiind luată în cursul judecăţii de către instanţa învestită cu soluţionarea cererii principale, precum şi un caracter subsidiar, în sensul că instanţa o va dispune atunci când înfăţişarea înscrisului nu s-a produs voluntar sau când partea nu are mijloace proprii de a aduce înscrisul. De asemenea, acelaşi autor apreciază că încheierea de prezentare forţată a pieselor, înscrisurilor sau documen-telor are forţă executorie; în caz de nerespectare putând opera, după caz, diverse sancţiuni: considerarea ca dovedite a pretenţiilor părţii care a cerut înfăţişarea, cu privire la cuprinsul acelui înscris; despăgubire şi o amendă pe zi de întârziere; daune-interese, în condiţiile dreptului comun; amendă civilă; sancţionarea penală, dacă refuzul întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni.
„Înscrisurile depuse în termen şi necontestate de părţi vor fi avute în vedere la pronunţarea hotărârii” . De regulă, instanţa întreabă pe fiecare parte dacă recunoaşte scrierea sau semnătura de pe înscrisurile care au fost înfăţişate şi despre care se pretinde că emană de la aceasta. Dacă răspunsul este afirmativ, instanţa este în drept să considere că înscrisul respectiv emană de la acea parte, cu excepţia cazurilor în care ea are îndoieli în ce priveşte sinceritatea recunoaşterii făcute .
În cazurile în care înscrisul depus de una din părţi este contestat de partea adversă, precum şi atunci când moştenitorii ori alţi succesori în drepturi ai aceluia de la care se pretinde că emană înscrisul declară că nu cunosc scrisul sau semnătura autorului lor, ori dacă instanţa are îndoieli asupra autenticităţii înscrisului, se va recurge la verificarea de scripte sau la procedura falsului .
Elis!!!
Eşti tare frate!
Încă odată, DANKE!!!, şi îţi voi mulţumi şi personal, când voi avea drum prin Bucureşti, să stăm de taină la un "Jack şi grăsanu", ca între doi vechi amici, depănând "amintiri numai de noi ştiute".
Oricum, aşa cum ai structurat tu materia, în linii generale o am şi eu, iar acest lucru reprezintă un pct. de plecare ptr. ceva care, dacă te interesează, îţi spun pe mp.
Încă odată, mulţumesc!!!
P.S.- dacă nu eşti avocat, nu eşti magistrat, înseamnă, cu siguranţă, că activezi consilier juridic într-o firmă de prestigiu.
Bravo ţie, şi mult SUCCES!!!!!:luck:=D>
:offtopic:
@dana2space
Cu toata placerea, as vrea sa va ajut si in alte materii decat procedura civila .... dar pentru moment calculatorul in care am aceste sinteze este la o distanta de cativa zeci de Km departare de mine ...
In procedura civila (cu toate ca un topic cineva facea o anumita afirmatie care m-a deranjat) ..... va mai pot ajuta cu subiecte in afara de executarea silita , exclus contestatia la executare si executarea silita directa.
avocatnet.ro explicăm legislația
Roxana Roxana, Consilier juridic
Cornel Vasile, Consilier juridic
dalela23