inregistrarea audio este proba?

@ eumarian :bow:

Privitor la acest subiect, contradictiile dintre noi sunt generate nu de interpretarea unei norme pentru ca intr-adevar puteti sa

... cautati daca gasiti prevederea legala contrara.

=D> ci de filosofia pe care-si fundamenteaza fiecare dintre noi cunostintele despre drept
Avem doua atitudini aici, ambele pornind de la acelasi ...

QUOD LICET JOVIS NON LICET BOVIS

- iar eroarea este generata de aparentul paradox ca un cetatean ordinar (sa-i zicem Mitica) sa aiba "un drept mai mare" decat Autoritatea.

PARADOXUL APARE NUMAI ACOLO UNDE TEORIA ESTE INCONSISTENTA
Mordechai Buxbaum, "Unsprezece lectii de logica informala"

- este de bun simt sa presupunem ca daca Mitica este mai mic decat Autoritatea atunci are nevoie de mai mult pentru a putea face acelasi lucru si pe cale de consecinta tot "bunul simt" te face sa-ti zici ca daca Autoritatea are nevoie de o atutorizatie prealabila pentru a inregistra o discutie atunci Mitica are nevoie de o autorizatie mai mare pentru a putea face acelasi lucru; daca autorizarea Autoritatii e data pe o foaie A4 atunci Mitica are nevoie de una pe o foaie A0+

Vom numi "Jovis" pe cel care se ghideaza dupa propria vointa fara sa aiba nevoie de o permisiune speciala pentru a actiona iar "bovis" pe cel care are nevoie de o permisiune speciala pentru a face, a nu face ori a da un anumit lucru.
Cu aceste definitii in minte observam ca ...
Mitica este de regula "Jovis" cata vreme nici o lege nu-i interzice sa fie astfel si doar in mod exceptional "bovis" (facem abstractie de iubirea lui pentru secarica si rom) in vreme ce Autoritatea este intotdeauna "bovis" (adica totdeauna supusa unor reguli clare si stricte).
De aceea Autoritatea va avea nevoie tot timpul de permisiuni in vreme ce Mitica se va abtine doar cand ii este interzis.
Inchei scriindu-va ca Autoritatea nu are nevoie de libertate pentru ca ea e o biata institutie (adica un set de regului constituit cu un anumit scop) insa Mitica are nevoie de ea pentru ca vointa lui este autonoma (iarasi ne facem ca uitam distilatele din fructe si cereale).

@Avlil, nu ma refeream la o expertizare in cazul sms-urilor.
In primul rand trebuie dovedit ca o anumita persoana a trimis un anumit sms si acest lucru este mai usor de facut decat daca este vorba de o inregistrare a convorbirii telefonice.;)
In plus, se elimina si discutia cu ilegalitatea modului in care s-a procurat proba.

Firmele private de telefonie folosesc inregistrarea in prealabil cu acceptul clientului, caz in care intelegerea partilor devine licita.
In plus, se stie ca partile se pot intelege in proces cu probele care sa fie incuvintate de instanta.
Cat priveste incheierea unui contract, aceasta este posibila daca partile si-au dat acordul.
Cu alte cuvinte, contractul se poate incheia si verbal intre parti doar dovada incheierii actului juridic ar putea constitui o problema...
Evident, excluzand contractele in care se cere in mod imperativ forma solemna.

Editat de moderator simonette12- motiv pct.2.6 din Regulament.

:kissing:
:yawn:
interesant:D ma intreb de ce procurorii au nevoie de mandat si nu actioneaza pe baza ordinului de serviciu
asta asa de pamplezir ..cum actioneaza orice vasile:happy:
sigur nu am in vedere legaliatea probei:hugall:

@u.bi.i.k.
=D> Trebuie sa distingem intre interdictiile procedurale, ce privesc admisibilitatea ca proba si interdictiile penale, ce sanctioneaza persoana pentru incalcarea legii. Este clar ca Gigel nu poate fi pedepsit pentru inregistrarea convorbirilor proprii daca fapta nu este incriminata. Pe de alta parte, eu inteleg ca oponentii sustin ca procedural nu se poate admite o asemenea proba nici in procesul civil, in urma unei incalcari inerente a drepturilor.

Daca singurul argument al lor este incalcarea dreptul la viata privata, care ar fi lezat de caracterul public al procesului, trebuie observat ca dreptul la viata privata nu poate proteja nici conversatiile initiate cu un tert putin cunoscut (altfel ar fi o licenta pentru a suna la intamplare), nici conversatiile publice, nici pe angajatorul in relatie cu angajatul sau (altfel si naratiunile celorlalti angajati intr-un litigiu de munca ar fi similar inacceptabile din moment ce descriu gesturile respectivului director).

La fel, exista o multime de inregistrari video/audio in locuri publice, in aeroporturi, la ghiseul de banca, la bancomat, in diferite institutii, si care ar putea fi folosite, de exemplu in eventualitatea in care Alinuta sustine ca n-a primit destui bani inapoi de la casa de schimb.

Sigur ca distinctia dintre interdictiile procedurale, adica cele care privesc admisibilitatea ca mijloc de proba si interdictiile penale, ce sanctioneaza persoana pentru incalcarea legii este esentiala in speta de fata insa nu trebuie uitat ca secundele determina soarta juridica a primelor.
In cele din urma, explicatia mea (chiar daca omitea distinctia de mai sus si era usor imprecisa) era conceputa pentru a fi accesibila si celor care nu au cultura juridica.
PS Alinuta? :weg: