Momentul de la care incepe sa curga termenul de 20 de ani prev. de art. 28 din D-L 115/1938

zaharia65_2 a scris:

Un nou punct pentru u.b.i.k., deoarece a sesizat perfect, explicind numai altfel, un principiu de interpretare a normelor juridice (iar nu numai a contractelor), principii pe care le puneam sub lupa in prima interventie (daca nu ma insel) si anume pe acela ca o norma juridica este creata si trebuie interpretata in sensul in care trebuie sa produca un efect, iar nu in acela in care nu ar produce niciunul!

Cu tot respectul, dar cred ca gresiti. Care-i interpretarea care nu produce efecte ?
Eu zic ca nu e cazul sa enuntam principii, doar de dragul de a le mai auzi odata.
Ambele variante produc efecte juridice, asadar acel principiu nu se aplica. Nu analizati trunchiat , la un anumit moment - pentru ca analizati gresit.

Tot pe argumentul dvs, daca poseda uzurpatorul 50 de ani inainte de moarte, si imediat dupa poarte se inscriu in CF mostenitorii, vi se pare ca interpretarea sustinuta de dvs are vreun efect? Care? Ca a curs in van prescriptia? Si daca mai poseda uzurpatorul inca 50 ani, sa zicem ca traieste atat si mor si mostenitorii si se inscriu mostenitorii acestora? Adicatelea ce efect are domnule avocat ca am posedat ca boul 100 ani fara sa imi pot inscrie uzucapiunea? Nu vedeti ca e un nonsens?

:offtopic: @exBrom, mesajele dvs. au fost raportate mai demult. Nu le-am sters pentru ca am considerat ca nu este necesar si ca, in febra discutiilor, putem sa avem si reactii putin iesite din comun.
Vad, insa ca ati trecut la atac la persoana, in ideea ce ca "cine nu e cu mine este impotriva mea". Va rog sa va abtineti la asftel de comentarii pentru ca ma vad nevoita sa va sterg mesajele. Multumesc.

Am studiat un pic la biblioteca subiectul. Concluzia ar fi ca interpretarea actuala este corecta. O sa incerc sa raspund cam la toate aspectele ridicate, in ordine.


I. Este D-L 115/1938 de certa inspiratie straina?

Cel mai probabil nu.

1. Nu exista o conceptie unitara intre codul civil german (BGB) si codul civil austriac (ABGB):

1.1. ABGB reglementeaza o uzucapiune de 30 de ani contra persoanelor fizice si de 40 de ani contra celor juridice. Nu se vorbeste nicaieri de moarte in privinta uzucapiunii si e complet diferit de conceptia germana.
Vezi traducerea comentata a ABGB de judecatori romani in 1939 - Tarnavschi et al - 1939 si expunerea despre uzucapiune in Ardeal a prof. Camil Negrea in Negrea - 1937, pag 29-40. Similar, dreptul cutumiar maghiar accepta uzucapiunea de 32 de ani.

1.2. Singura reglementare care sa mentioneze faptul mortii proprietarului ca conditie de dobandire a proprietatii (desi atentie, nu e uzucapiune), ar fi art. 18 din legea XXIX / 1886 pentru Transilvania, cf. Negrea - 1946, pag. 222-224. Aceasta conditie legala a urmat sincronizarea cu emiterea colilor funciare finale pentru Ardeal, cand cei care cumparasera imobilul dar nu se inscrisesera in proaspat-introdusele CF isi pot inscrie proprietatea printr-o procedura simplificata in care trebuie sa dovedeasca cu hartie de la autoritatea locala ca au achizitionat imobilul de la proprietarul tabular decedat si cu martori ca au o posesie de 10 ani. Or, asta nu are tangenta cu conditiile de uzucapiune din D-L 115

2. Doctrina juridica contemporana D-L 115 respinge teza copierii unor forme straine, considerand decretul o conceptie originala sintetizata din mai multe legiuiri. Vezi in acest sens Plastera – 1940, pag. 165 si Negrea – 1942, pag 312. Profesorul Camil Negrea afirma si ca art. 26 din D-L 115 este de inspiratie elvetiana.

3. Mai am o sursa (un Curier Judiciar din 1939) care vorbeste de influentele elvetiene. Daca se confirma in privinta art. 28 discutat, aflati ca art. 662, alin.2 din Codul Civil Elvetian (ZGB) permite uzucapiunea doar dupa 30 de ani de la moartea proprietarului tabular.

4. Exemplul elvetian arata ca nu este ilogic ca in regim de CF sa permiti uzucapiunea dupa o posesie socotita de la moartea proprietarului.

5. In concluzie, legiuirile straine din Romania si majoritatea influentelor externe erau in sensul interpretarii actuale.


II. Codul Civil Carol al II-lea

6. D-L 115 a fost conceput in 4 ani de Consiliul Legislativ ca act legislativ profund legat de recodificarea Carol al II-lea, prin urmare cuprinsul Codului Civil extins (neintrat niciodata in vigoare) este extrem de relevant.

7. D-L 115 a fost inaintat odata cu Codul Civil Carol al II-lea de Consiliul Legislativ Guvernului. Citez din Negrea – 1940, poate primele cursuri universitare tinute asupra D-L 115 / 1938, pag 2:
„In cat priveste legiuirile civile, Comisiile au intocmit si ele anteproectele de coduri, civil, comercial si procedura civila, dar guvernele nu si-au apropiat aceste anteproecte, ci le-au suspus examinarii prin noi comisiuni alcatuite de guvern. Singura lucrare pe care a primit-o guvernul din 1938 neschimbata a fost legea pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare.”

8. Codul Civil Carol al II-lea a fost publicat in M.O. 259/08.11.1939, republicat cu modificari in M.O. 206/06.09.1940. Asadar, anteproiectul circula la mai putin de 1 an de D-L 115.

9. Codul Civil 1939 stabileste pentru toata tara (si Vechiul Regat) urmatoarele:
„Art. 1834 – Acela care a posedat timp de douazeci ani, in conditiile prevazute de art. 651 un imobil netrecut in cartea funciara, poate sa ceara inscrierea dreptului sau astfel dobandit.
Art. 1835 – Posesorul poate sa exercite acelasi drept cu privire la un imobil inscris in cartea funciara daca a posedat douazeci ani socotiti de la moartea sau dela declararea mortii celui inscris ca titular al dreptului, sau dela inscrierea renuntarii la proprietate.
Art. 1836. Drepturile celui care a fost inscris fara cauza legitima in cartea funciara ca proprietar al unui imobil, nu mai pot fi contestate cand a posedat imobilul cu buna credinta”

10. Din expunerea de motive la Codul Civil 1939 (tot in M.O.):
„De regula, imobilele nu se pot dobandi prin prescriptie decat daca nu sunt inscrise in cartea funciara. Prin exceptie se pot dobandi astfel imobile inscrise, daca proprietarul lor a renuntat la dreptul sau printr-o declaratie trecuta in cartea funciara, a murit sau a fost declarat mort (art. 1835)”

11. In aceeasi expunere de motive, legiuitorul compara termenul instituit de D-L 115 cu termenul general de prescriptie scurtat la 20 de ani in noul Cod Civil
„Utilitatea stabilirii unei corelatii intre termenul maxim al prescriptiei achizitive – fixat prin legea fondului funciar la 20 de ani si termenul in care se pot intenta actiunile reale recomanda aceeasi solutie.”

Daca juristii MJ ar fi crezut ca modifica conditiile prescriptiei din D-L 115, ar fi vorbit de termenul fixat prin art. 1835 Cod civil de mai sus, nu de Legea fondului funciar. E destul de clar ca ei nu credeau ca fac asta.

12. Probabil pentru ca reglementarile puteau parea draconice in timpul unui razboi, dupa 1 an, republicarea Codului Civil Carol al II-lea in 1940 injumatateste toate termenele de prescriptie achizitiva si generala. Asadar, art. 800-802 reiau identic art. 1834-1836 din Codul Civil 1939, cu termene de 10, 10 si 5 ani. Si prescriptia generala (art. 809) devine 10 ani.

13. In concluzie, pentru legiuitorul roman in 1938-1940 nu e nimic neobisnuit de a face pe cineva sa astepte 20 de ani dupa moartea proprietarului. Uzucapiunea in regim de CF era necesarmente exceptia. Totodata, pentru legiuitorul roman art. 1835 din Codul Civil 1939 / 801 din Codul Civil 1940 reprezinta reafirmarea normelor din D-L 115.


III. Doctrina contemporana D-L 115.

14. Apropierea Codului Civil Carol al II-lea ingreuneaza munca de analiza, art. 27-28 din D-L 115 nefiind analizate independent, ci doar ca ecouri ale preluarii lor in acesta.

Totusi, prof. Camil Negrea, decanul Facultatii de Drept din Cluj (specializat in drept funciar, e principala sursa contemporana). In cursul din 1940 citat (Negrea – 1940, pag.19) spune:
„Codul 1940 modifica in parte dispozitiile art. 27-28 lcf: art. 27 cere zece ani, 802 cere cinci ani, art 28 lcf cere douazeci de ani, art. 801 cere zece ani”. Si atat, apoi expune pe larg inceperea termenului de uzucapiune de la moartea proprietarului, dupa care considera art. 27-28 din D-L 115 abrogate implicit de Codul Civil Carol al II-lea. Tot astfel in Negrea – 1942.

15. Nu am gasit vreo receptie contemporana cu interpretarea propusa aici (am vazut Curierul Judiciar + Analele Facultatii de Drept Bucuresti / Cluj, mai sunt unele reviste, dar mult mai mici).

IV. Doctrina postbelica

16. S-a sugerat aici ca ar fi vorba de constrangeri politice. Nu cred ca poate fi acceptata teoria ca doctrinarii comunisti au obscurat sensul „original” (care e de altfel acelasi).

17. Interpretarea in sensul propus aici (ca termenul de uzucapiune curge dinaintea mortii) nu ar fi avut consecinte favorabile statului comunist, din moment ce Decretul 40/1953 prevede ca procedura succesorala poate fi deschisa chiar din oficiu. Pentru a uzucapa, ar trebui ca mostenirea sa fie acceptata, dar mostenitorul sa nu o inscrie, foarte rar. Daca mostenirea nu este acceptata, se aplica art. 700 Cod civil (bunurile revin statului). Cf. Bradeanu - 1956

18. Nu cred ca e o conspiratie a tacerii, toti discuta pe 3-4 paragrafe cum inteleg respectivul articol din lege si mentioneaza expres ca termenul curge de la moartea proprietarului, nu dinainte. Ce e neobisnuit la asta? Si articolul prof. Salvador Bradeanu din 1956, si Aurel Stangu in RRD 1968 (3).

19. Salvador Bradeanu vechi, a publicat de pilda Problema introducerii cartilor funduare in Regat & Basarabia in 1936, cu siguranta era la curent cu intelesurile termenilor din D-L 115, deci nu putea fi orbit de prestigiul cuiva. Tinand cont ca nu a avut vreun deranj sa sustina posibilitatea de a uzucapa dupa Codul civil roman daca uzucapiunea a inceput intre 1943-1944 (Bradeanu - 1968), nu vad de ce i-ar fi fost teama sa sustina adevarul in privinta uzucapiunii:-/.

20. @u.b.i.k. Aici sustineati ca prof. Bradeanu a avut contributii el insusi la D-L 115, vreti sa spuneti ca a uitat acest lucru in perioada postbelica? www.avocatnet.ro/content/for...
Oricum confirma teza ca, iata, interpretarea actuala era intentia autorilor D-L 115.


V. CONCLUZIE

21. Legiuirile straine, logica legislativa de la data data textului, interpretarile contemporane cat sunt disponibile, cat si interpretarile postbelice arata intr-o singura directie.

22. Nu am un raspuns la aspectele politice ale problemei. Dar nefiind Poirot in Crima din Orient Express, eu cred ca trebuie intai sa vedem daca exista un adevar juridic. Si asa pare sa fie cazul, interpretarea actuala este atat intentionata de legiuitor, cat si bine sustinuta. In definitiv, e treaba altcuiva sa schimbe legea.


23. Se pot rasturna aceste evidente? Sigur, daca exista urmatoarele:
- Daca exista suport in arhiva Comitetului Legislativ din 1935-1938 (nu am reusit sa identific unde este arhiva, are cineva idee?)
- Daca exista suport in arhiva Jurnalului Comitetului de Ministri (scrisoarea de insotire la D-L 115 nu e in M.O.)
- Daca exista doctrina contemporana (1938-1940) in acest sens.


Ce parere aveti? :)



Bibliografie (citarile in text sunt facute cu numele de familie si anul publicarii)

1. NEGREA Camil – Cursul de drept civil. Drepturi reale. Fasciculul II. Proprietatea. Cluj 1937
2. TARNAVSCHI A., Pienescu O., Iliese A. Si Alexianu G. (traducatori) - Codul civil in vigoare in Ardeal si Bucovina cu trimiteri la legile si regulamentele speciale, adnotat cu jurisprudenta ICC, Alcalay, Bucuresti, 1939
3. NEGREA Camil - Noul regim al cartilor funciare – cursuri tinute studentilor – Cluj, 1940
4. NEGREA Camil - Despre temeiurile actiunii in rectificarea inscrierilor de carti funciare in Analele Facultatii de Drept din Cluj, vol. 2, 1940-1942, Sibiu, 1942
5. NEGREA Camil - Legiuirile civile locale ramase in vigoare dupa extinderea legislatiei civile a Vechiului Regat, Cluj, 1946
6. PLASTERA G., - Codul Civil Carol al II-lea in Curierul Judiciar Nr. 11, 17 martie 1940
7. BRADEANU Salvador - Problema dobândirii dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale prin uzucapiune, în lumina dreptului socialist - Legalitatea populară nr. 12, 1956
8. STANGU Aurel, CSIHA Tamas, BRADEANU Salvator - In legatura cu dobandirea drepturilor reale imobiliare prin uzucapiune, in regimul de carte funciara – Revista Romana de Drept nr. 3, 1968
9. TEODORESCU Dan - Domeniul de aplicare al uzucapiunii in sistemul dreptului austriac in Studia Universitatis Babes Bolyai IURISPRUDENTIA, nr. 4, 2009 Link [ link extern ]

;):clapping: Uau, nu pot sa dau decat un mesaj offtopic: ai fost extraordinar. Cata munca ai depus...

:bow: Superb! =D>
Aproape ca m-ati convins. Placerea de a lectura insiruirea argumentelor depaseste cu mult "prejudiciu" cauzat de faptul ca s-ar putea sa n-am dreptate. Ca idee, dupa toata aceasta discutie, eu vad Decretul-Lege 115/1938 ca pe o norma de tranzitie intre regimul uzucapiunii concepute ca in Codul civil si cel al uzucapiunii concepute ca in Codul civil elvetian, situatie in care n-ar fi nimic neobisnuit ca dispozitiile sale sa fie interpretate cum am sustinut eu ...
Mai ramane inca neexplicata virgula aceea (dupa 4 ani de munca ar fi de mirare sa fie o eroare) si cateva alte lucruri.
Stiu, am auzit de un anumit domn numit Pepelea care avea o obsesie privitor la un cui. Nu e cazul de fata. O sa rumeg pe indelete raspunsul d-voastra pentru ca posibilitatile mele de documentare sunt mult mai modeste.